March 5, 2024
Get in touch with us
Sursa Foto/gazetadecluj.ro

Ortopedul clujean Vlad Macec, angajat la Med Life a fost obligat împreună cu clinica medicală să plătească despăgubiri de peste 3.000 euro unei femei. Pacientul a apelat la serviciile medicale de specialitate după ce a căzut și s-a lovit foarte tare la genunchi. La consultul de specialitate, pacientului nu i s-a făcut nicio radiografie și i s-a prescris Nurofen pentru că medicul a confundat fractura cu o luxație.

În 2020, Camelia Cinc a deschis un proces împotriva Med Life și a medicului Vlad Macec în care a cerut 5.011,89 lei, daune materiale pentru prejudiciul corporal suferit şi 3000 EUR (14.498 lei), cu titlu de daune morale pentru suferinţele fizice,pentru că a fost tratată necorespunzător.

Femeia arată că în noiembrie 2019, după ce a suferit o căzătură și avea dureri foarte mari la genunchiul stâng, a mers la un consult de specialitate în privat la Hyperclinia MedLife Cluj, iar de cazul ei s-a ocupat Vlad Macec, medic ortoped-traumatolog.

Deşi acuza dureri foarte mari și avea o zonă inflamată deasupra genunchiului, Macec a stabilit diagnosticul de entorsă şi întindere a ligamentului. I-a recomandat să urmeze un tratament cu Nurofen și Omeran, însoţit de recomandările ”contenţie elastică, comprese locale reci, tratament, repaus relativ 14 zile şi control”. Trebuie specificat că medicul nu a dispus efectuarea unei radiografii.

Camelia Cinc a urmat tratamentul şi recomandările și a făcut un RMN la genunchiul stâng, tot în cadrul Hyperclinicii MedLife Cluj. Concluzia a fost că femeia avea o ”fractură cu uşoară înfundare a platoului tibial extern, cu întreruperea corticalei suprafeţei articulare şi a cartilajului articular, probabil ruptură parţială a ligamentului încrucişat anterior. Hidrartroză stânga cantitate mare”. După această examinare i s-a recomandat reevaluare ortopedică în regim de urgenţă.


A fost transportată de urgenţă la Clinica de Ortopedie-Traumatologie cu un autoturism pus la dispoziţie de către pârâta Med Life, prin acordul managerului de clinică, unde diagnosticul stabilit în urma examinării RMN a fost confirmat, medicul specialist recomandându-i imobilizare în orteză mobilă genunchi stând pentru şase săptămâni fără încadrare pe membrul interior stâng, precum şi tratament medicamentos.

La Clinica de Ortopedie, medicul i-a spus că este la limită pentru a interveni chirurgical asupra genunchiului (fractura fiind de 24 mm).

După ce s-a recuperat, clujeanca a făcut o reclamație la Med Life și i s-a răspuns că s-a demarat o procedură internă de verificare a situaţiei.

Medicul gafează, asiguratorul plătește

După ce a deschis procesul împotriva ortopedului și a clinicii private, reprezentanții Med Life au cerut respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.

”Pacienta a fost pe deplin informată, primind informaţii exhaustive cu privire la indicaţiile şi limitele investigaţiilor efectuate, prezentate în condiţiile legii, ale eticii şi deontologiei medicale, pe care şi le-a asumat explicit. Actul medical prestat nu include o eroare de strategie, tactică şi tehnică medicală, starea actuală fiind consecinţa unor condiţii independente de actul medical practicat.

Susţinerile reclamantei sunt inexacte, fiind extrapolate de la faptele şi filmul evenimentelor reale, în mod tendenţios şi speculativ, pacienta forţează emiterea unor raţionamente şi analogii cauzale, contrare nivelului mondial de cunoştinţe ştiinţifice şi capacităţii tehnice în medicină, asimilând nonșalant şi simplist tehnicile medicale aplicate contra cost ca obligaţie absolută de rezultat. Pacienta nu a prezentate semne de certitudine a fracturii – crepitaţii osoase, mobilitate anormală, întreruperea continuităţii reliefului osos, netransmisibilitatea mişcării distal de leziune. De asemenea, au lipsit echimoza şi /sau hematomul local, incapacitatea mişcării distal de leziune, incapacitatea de a încărca membrul lezat, marea traumatică (semne de probabilitate a fracturii). În acesta condiţii, nu s-a considerat necesară expunerea pacientei la radiaţii (metodă invazivă de diagnostic)”, se arată în opinia clinicii private.

Medicul Cinc spune că ”la momentul consultului, pacienta nu prezenta semne de certitudine a fracturii, astfel că nu a considerat necesară efectuarea unei radiografii şi iradierea pacientei. RMN-ul este o examinare pentru depistarea leziunilor cartilaginoase şi de părţi moi (ligamente, tendoane, fascii, mușchi), nu se recomandă efectuarea sa în acut, adică primele 7-14 zile de la traumatism, pentru că inflamaţia acută poate da modificări temporare şi să ascundă anumite leziuni. RMN-ul nu este o examinare recomandată în fracturi simple (fără leziuni vasculare, neurologice şi de părţi moi) şi nu se face niciodată de urgenţă”, arată în cererea de respingere a acțiunii judecătorești.

Însă, judecătorul i-a dat dreptate femeii și a dispus ca ea să fie despăgubită cu 3.000 de euro daune morale și aproximativ 8.000 lei daune materiale. Însă, în virtutea asigurărilor obligatorii, în proces au fost incluse firmele Euroins și Omniasig, care au plătit sumele respective de bani.

Acuzații de malpraxis în spitalele din Cluj Napoca

În Cluj Napoca, pe rolul instanțelor de judecată sunt multe procese de malpraxis, dar puține dintre ele au sorți de izbândă pentru pacienții care au primit tratamente greșite sau au plecat din spitale cu infecții.

Chiar și directorul Spitalului Clinic Județean, medicul Claudia Gherman, este implicat într-un proces de malpraxis alături de chirurgul clujean Bogdan Amza. El este acuzat de malpraxis de fiul unui pacient care a murit în urma unei infecții după ce a fost operat. Problema constă în faptul că Amza nu avea dreptul să îl opereze pe om, dar a fost lăsat să intervină de Claudia Gherman. Procesul a fost scos de pe rolul instanțelor deoarece rudele victimei au formulat și o plângere penală care este cercetată de procurori. Comisia care a făcut ancheta disciplinară a fost condusă de Prof. Dr. Aurel Mironiuc care este coleg de muncă cu chirurgul Bogdan Amza la clinica de chirurgie Venart din Cluj Napoca. La jumătatea anului 2019, Amza a primit sancțiunea de ”vot de blam” care presupune interzicerea profesării meseriei pe o perioadă de un an, însă a contestat sancțiunea și a scăpat de ea.

Un alt caz este al medicului ginecolog Romeo Micu, care acum lucrează la Spitalul Regina Maria din Cluj Napoca. În urmă cu câțiva ani, o pacientă de-a doctorului Micu a murit la naștere, împreună cu copilul. Rudele femeii i-au făcut plângere penală, dar justiția l-a exonerat de acuzații. Oficialii de la Regina Maria spun că aceste acuzații nu au avut temei legal.

Ramona Navolan, una dintre pacientele doctorului Romeo Micu, a murit la scurt timp după naștere, împreună cu copilul. Pentru a vedea cum au tranșat justiția și instituțiile implicate în caz de deces aflarea cauzelor care au dus la decesul Ramonei Navolan trebuie menționat că Institutul de Medicină Legală Cluj a avut nevoie de aproximativ trei ani pentru a face raportul de expertiză din acest caz. În acest caz, Dan Navolan, soțul femeii, i-a făcut plângere penală doctorului clujean, însă procurorul Claudiu Boțogan a dispus neînceperea urmăririi penale. Când soțul femeii a contestat soluția anchetei penale în instanță, judecătorilor le-a luat jumătate de an de zile pentru a menține verdictul procurorului de caz.

Din raportul de constatare medico legală nr. 2177/III/160 din 15.09.2009 al IML Cluj, întocmit de dr. Marius Vartic, rezultă că moartea numitei Năvolan Marilena Ramona a fost violentă și s-a datorat șocului hemoragic consecutiv unei rupturi uterine în travaliu la o secundipară, șocul hemoragic datorându-se unui hematom retroplacentar exprimat în cavitatea peritoneală urmare a unei rupturi uterine istmice survenite în cursul travaliului.

Cum este definit malpraxisul

Malpraxisul medical este definit în legea 95/2006 ca fiind eroarea profesională săvârşită în exercitarea actului medical sau medico-farmaceutic, generatoare de prejudicii asupra pacientului (prejudicii corporale, de agrement, estetice etc.). O eroare profesională poate fi considerată malpraxis numai în măsura în care a cauzat prejudicii pacientului, împrejurare în funcție de care se apreciază oportunitatea atragerii răspunderii legale a personalului medical. Astfel, o greșeală de practică medicală ce a produs pacientului un prejudiciu poate antrena atât răspunderea disciplinară, cât și răspunderea civilă pentru fapta proprie. De asemenea, nu este exclusă nici răspunderea penală a personalului medical atunci când fapta întrunește condițiile constitutive ale unei infracțiuni (vătămare corporală din culpă, ucidere din culpă).

Sursa:https://gazetadecluj.ro/medic-clujean-pus-sa-plateasca-3-000-euro-despagubiri-dupa-ce-a-tratat-o-fractura-cu-nurofen/

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *