April 20, 2024
Get in touch with us
Sursa Foto Google

Grupul de facebook Clujul Civic a organizat, duminică, o dezbatere publică intiulată ”Monumentul Imaginarului nostru Democratic”. Ea a fost organizată, conform argumentului ei, ”în contextul pietonalizării în derulare a străzii Kogălniceanu. Nu, întrebarea pe care ne-o adresăm nu este “cu soclu sau fără soclu” – care pare să focalizeze multiple luări de poziție, apărute în spațiul public în ultima săptămână. Desigur, tema soclului este importantă, și va exista o materializare în spațiul fizic a unei decizii luate în acest sens. Dar fie ea și luată de ieri, și în favoarea soclului original, miza discuției merge mult mai departe de acesta.
Anume: ce model decizional duce mai departe și legitimează pentru viitor, decizia în acest caz?
Însăși moștenirea Iluminismului Românesc și a Școlii Ardelene ne inspiră dar ne și obligă, ca pornind de la cazul grupului statuar, să ne punem, cu toată seriozitatea, această întrebare.
Arhitecți, urbaniști, istorici, cetățeni și politicieni – cine, din ce arii de expertize și de pe ce poziții participăm la luarea de decizii privind orașul nostru? Cum ne informăm? Cum cernem, cum amalgamăm opiniile? Cum este procesul nostru de sinteză? Unul profesional? Unul politic? Un amalgam? Ce orizont democratic reprezintă și proiectează în viitor acest proces?
Ecoul a peste două sute de ani, întrupat într-un monument ridicat acum o jumătate de secol, ne vorbește azi. Mutatis mutandis, azi, monumentul Școlii Ardelene continuă să inspire imaginarul nostru democratic. Să fim demni de această moștenire.

”“Suntem o comunitate a egalilor care vrem binele cetății”, a spus organizatorul și moderatorul Szakats Istvan.

Cine a câștigat Concursul Internațional de soluții pentru reamenajerea străzii Kogălniceanu
Concursul de soluții pentru reamenajerea străzii Kogălniceanu a fost câștigat în anul 2018 de firma de arhitectură Mossfern Arhitectură condusă de arhitectul și restauratorul Macalik Arnold Ernő cu proiectul de Amenajare Urbană a străzii Kogălniceanu și adiacente, a informat în ediția de sâmbătă cotidianul local Făclia de Cluj.

Sursa Foto Google

Aici întră și ”amenajarea” grupului statuar Școala Ardeleană realizat de sculptorul Romulus Ladea și inaugurat în 1973. Soclul ei a fost realizat de arhitectul Adriana Matei.

Coatorii proiectului de amenajare urbană sunt Lázár Csaba, Perju Mădălina Simona, Macalik Arnold Ernő, Vass Dániel, Pop Vlad Bogdan, Vajna Botond Szilárd, Molnár Attila, Szilágyi-Bartha József. Echipa de proiectanți a venit cu o nouă soluție în care este prevăzut și soclu, după izbucnirea unui scandal în masss-media, însă Comisia de Monumente Istorice a refuzat avizarea, solicitând un studiu istoric. Avizarea e în derulare, au explicat proiectanții.

Ce s-a spus la dezbatere. Macalik: ”Primele săruturi acolo le-am consumat, la statuia Școlii Ardelene”
Primul care a luat cuvântul a fost arhitecul Macalik Arnold Ernő, care a făcut un lung excurs istoric al străzii Kogălniceanu, interesant, bine documentat, inclusiv cu imagini din satelit! El și-a ”apărat” astfel soluția de reamenajare contestând că e o ”modernizare” care, a spus acesta, ”e o modă”, adică ceva ce trece. ”Ne aflăm la jumătatea unui proces, în urma căruia o să avem, sperăm, o atmosferă interesantă, durabilă”, a spus acesta.

“Inscripția lui Ladea va fi la același nivel cu plăcile rectorilor, care urmează să fie instalate. Vineri s-a turnat în bronz numele lui Emil Racoviță”, a spus arhitectul.

Sursa Foto Google

Arhitectul Virgil Pop, șeful Comisiei Monumentelor Istorice a urmat la cuvânt.

Acesta a lăudat extrem de tare activitatea primarului Boc, a primăriei, prin organizarea unui concurs internațional de soluții, spunând că e standard în materie.

De asemenea el s-a referit și la statuia dispărută a lui Emil Racoviță și a surprins audiența când a spus tranșant că “Statuia a fost amplasată ilegal, fără proiect, ca piticul din grădina de la Izvorul Crișului. A fost pusă acolo de niște proști, dăunează amintirii lui Racoviță. Este o prostie cu ciucuri să o păstrezi așa, o bătaie de joc, merge pusă pe un hol”, a afirmat Pop.

Precizăm că statuia a fost instalată în anii 90 și finanțată de absolvenții liceului Racoviță.

Arhitecta soclului grupului statuar Școala Ardeleană, Adriana Matei, 77 de ani, a venit la dezbatere. A spus că ”sunt foarte emoționată și voi citi de pe hârtie”. Ea a spus că ”era nevoie de acest soclu, o mică piață, care făcea trecerea la statuie. ”.

Povestea soclului, statuii și opiniile Adrianei Matei le puteți citi pe larg AICI

Aceasta a solicitat moderatorului inițierea unei petiții pentru repunerea la locul ei al soclului inițial. “Simt o mâhnire profundă că sunt în mijlocul acestui scandal. Aș vrea să întreb cum s-a putut aproba înlocuirea unui monument? Monumentul trebuia recunoscut ca atare, era împreună cu monumentul Școlii Ardelene și era o lucrare de autor. Autorul trebuia fie implicat, fie exclus într-un fel”, a concluzionat ea.

I s-a spus că arhitectul Mitrea ar fi co-autor la soclu și că în 2019 acesta a aprobat în comisia de avizare a monumentelor istorice dislocarea soclului.

”Mă mâhniți cu asta, nu am știut că dl. Vasile Mitrea a aprobat asta”, a spus supărată Adriana Matei.

Sculptorul Liviu Mocan: ambele tabere au dreptate
Sculptorul Liviu Mocan, autorul grupului statuar „Stâlpii Împușcați” din Piața Unirii, a avut o intervenție video de efect: ”Și cei care doresc să fie cu soclu, și cei fără, ambele tabere au dreptate, pentru că simt într-un fel. Asta este obiectul de artă. Există o soluție? Soluția o dă autorul însuși, ce mesaj a vrut Ladea să dea? Lucrul acesta se poate citi foarte coerent, limbajul vizual, care are gramatică, fonetică, e foarte clar. Pentru a ajunge în intențiile încriptate de lucrarea lui Ladea, trebuie să citim limbajul dar și să vedem ce au vrut să zică alti doi-trei sculptori: Fadrusz cu Matei Corvin, Brâncuși cu Poarta Sărutului, unde intri tu în poartă, descoperi tu poarta si apoi ajungi la Coloana Infinitului. Brâncuși avut lucrări cu soclu și fără soclu. Eu am făcut grupul statuar Stâlpii Împușcați fără soclu, pentru că martirii din 89, copii aceia sunt printre noi! Ajungem la genialul Ladea…a intenționat o intimitate a personajelor cu noi, noi suntem familia lor, cu privire la istorie și a gândirea lor. Eu sunt pentru statuie fără soclu, să putem să îi îmbrățișăm”.

Sorin Mitu a argumentat superb că Statuia Școlii Ardelene e una din foarte puținele monumente ale Clujului care nu era unul controversat ci unificator și tocmai acesta este modificat profund iar Sidonia Grama a făcut apel la memoria…statuilor, călcată în picioare.

Dezbaterea a fost lungă, de peste 3 ore, și în cadrul ei au intervenit o mulțime de persoane, printre care istoricul Sorin Mitu, cercetătoarea Sidonia Grama, directorul Muzeului de Artă, Lucian Nastasă Kovacs, istoricul de artă Horea Avram, curatorul și directorul galeriei Plan B, Mihai Pop, artiștii vizuali Adrian Grecu și Cristi Rusu, restauratorul statuii Matei Corvin, Kolozsi Tibor, arhitecții Adrian Borda și Claudiu Salanță, filosoful Ciprian Mihali, membru partidul REPER, activistul de mediu Adrian Dohotaru, fostul subprefect Zoltan Gyorke, consilierul județean Adina Dehenes de la USR. Primarul Emil Boc a declinat invitația.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *