iunie 1, 2026
Screenshot_20260601_224404_Gallery
Get in touch with us
Ascultă articolul


O apariție neobișnuită surprinsă în zona Iulius Mall Cluj a devenit rapid subiect de discuție pe rețelele sociale, după ce două tinere au fost văzute purtând costume și accesorii inspirate de câini, comportându-se similar unor animale de companie. Imaginile au generat reacții împărțite între amuzament, ironie și îngrijorare, readucând în atenția publicului un fenomen tot mai prezent în mediul online: comunitățile „therian”.

Fenomenul „therian” reprezintă o subcultură online formată în special din adolescenți și tineri care afirmă că se identifică spiritual, emoțional sau simbolic cu anumite animale. Spre deosebire de cosplay-ul clasic sau de comunitatea „furry”, unde accentul cade pe costume, artă și personaje fictive, în cazul therianilor discuția merge uneori mai departe, către ideea unei conexiuni profunde cu animalul respectiv.

În ultimii ani, fenomenul a crescut semnificativ pe platforme precum TikTok, Instagram și Discord, unde mii de videoclipuri prezintă tineri care poartă măști, cozi artificiale sau adoptă comportamente inspirate de animale precum câini, pisici, lupi sau vulpi. Pentru unii este doar o formă de expresie și apartenență la o comunitate online, însă psihologii atrag atenția că, în anumite cazuri, poate ascunde probleme mai profunde legate de identitate, integrare socială sau nevoia de evadare din realitate.

Specialiștii subliniază totuși că fenomenul nu trebuie automat catalogat drept o tulburare psihică. Mulți adolescenți trec prin etape de explorare identitară, iar internetul amplifică și normalizează rapid diverse curente culturale sau comportamentale. Problema apare atunci când astfel de manifestări afectează viața socială, școala, relațiile sau capacitatea unei persoane de a funcționa normal în societate.

În spațiul public, reacțiile sunt puternic polarizate. Unii consideră fenomenul o simplă excentricitate specifică noilor generații și influenței social media, în timp ce alții văd în astfel de manifestări un semn al unei crize de identitate tot mai accentuate în rândul tinerilor.

Cazul de la Cluj vine în contextul în care astfel de apariții au fost raportate tot mai des în Europa, Statele Unite și Japonia, unde anumite persoane au investit sume importante în costume hiperrealiste și comunități dedicate acestui stil de viață. Sociologii explică popularitatea fenomenului prin nevoia de apartenență și validare într-o lume dominată de mediul digital și de presiunea rețelelor sociale.

Deocamdată, imaginile surprinse la Iulius Mall rămân un episod viral care a împărțit internetul între glume, critici și dezbateri serioase despre limitele dintre exprimare personală, influența online și sănătatea emoțională a noilor generații.

Disclaimer: News Cluj nu are contracte de publicitate cu nici un partid politic sau agenție guvernamentală direct sau sub forma unor campanii de informare. News Cluj consideră că aceste sume nu sunt nimic altceva decât un ajutor mascat care distorsionează piața media.News Cluj acceptă contracte cu partidele politice doar în perioada de campanie electorală.Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal. campaniilor electorale. Publicitatea electorală marcată ca atare fiind normală pe perioada alegerilor.
#presacurata

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *