Klaus Iohannis și-a anunțat demisia: România va avea un președinte interimar în persoana președintelui Senatului Ilie Bolojan
Președintele Klaus Iohannis a anunțat luni, 10 februarie, că își dă demisia din funcția de șef al statului. Decizia sa intră în vigoare începând cu data de 12 februarie 2025, moment în care acesta nu va mai ocupa funcția de președinte al României.
În cadrul unei declarații oficiale, Klaus Iohannis a explicat motivele care au stat la baza acestei hotărâri, subliniind că dorește să evite prelungirea unei crize politice care ar putea afecta stabilitatea țării.
„Pentru a scuti cetățenii români de această criză, demisionez din funcția de președinte al României. Voi pleca din funcție poimâine, pe 12 februarie”, a afirmat Iohannis în fața presei.
Totodată, acesta a criticat procedura de suspendare inițiată împotriva sa, catalogând-o drept inutilă și nefondată. Potrivit fostului președinte, o astfel de măsură ar fi fost doar o escaladare a conflictului politic, fără vreun beneficiu real pentru țară.
„Este un demers inutil, deoarece oricum mai sunt doar câteva luni până la finalul mandatului meu, iar un nou președinte va fi ales în curând. Este un demers nefondat, întrucât nu am încălcat Constituția niciodată. Și este un demers păgubos, pentru că, în această situație, toată lumea pierde, nimeni nu câștigă”, a declarat Klaus Iohannis.
Anunțul său a venit cu doar câteva ore înainte ca parlamentarii să înceapă dezbaterea procedurii de suspendare a acestuia din funcție, o inițiativă care fusese susținută de mai multe formațiuni politice din opoziție.
Cine va fi președintele interimar al României?
Potrivit Constituției României, în cazul în care funcția de președinte devine vacantă – fie prin demisie, deces sau demitere – interimatul este asigurat de președintele Senatului sau, în lipsa acestuia, de președintele Camerei Deputaților.
În contextul actual, persoana care va prelua atribuțiile prezidențiale în mod temporar este Ilie Bolojan, actualul președinte al Senatului. Acesta va ocupa funcția până la organizarea alegerilor prezidențiale și instalarea noului șef al statului.
Astfel, România intră într-o nouă etapă politică, marcată de schimbări semnificative la nivelul conducerii statului, iar viitorul președinte va avea misiunea de a asigura stabilitatea și continuitatea guvernării.
