Premierul desemnat Eugen Tomac a finalizat lista miniștrilor pe care intenționează să îi propună pentru votul de învestitură din Parlament, precum și programul de guvernare care urmează să fie prezentat formațiunilor politice de la care solicită susținere parlamentară.
Potrivit surselor politice, documentele au fost deja transmise către partidele cu care au avut loc discuții în ultimele zile. Cu toate acestea, Tomac ar fi lăsat să se înțeleagă că anumite nume din echipa guvernamentală ar putea fi modificate în urma negocierilor politice și a solicitărilor venite din partea potențialilor parteneri.
Ultimele ajustări ale listei au fost făcute joi dimineață, după discuții suplimentare privind portofoliile Sănătății și Finanțelor. Astfel, pentru conducerea Ministerului Sănătății este propus Șerban Dragosloveanu, managerul Spitalului de Ortopedie din București, în timp ce una dintre surprizele Cabinetului este nominalizarea lui Ionuț Simion pentru Ministerul Finanțelor. Acesta este cunoscut ca fost președinte al Camerei de Comerț Americane în România (AmCham) și este considerat un reprezentant al mediului de afaceri.
La Ministerul Justiției, Eugen Tomac intenționează să îl propună pe Cosmin Soare Filatov, consilier prezidențial, o alegere care ar putea genera dezbateri în spațiul politic și juridic.
Componența Cabinetului propus
Potrivit informațiilor obținute din surse politice, structura viitorului Executiv ar urma să fie următoarea:
Vicepremier pentru Digitalizare – Bogdan Dumitru
Vicepremier și ministru al Educației – Sorin Costreie
Ministrul Apărării – Dan Neculăescu
Ministrul Afacerilor Externe – Luca Niculescu
Ministrul Finanțelor – Ionuț Simion
Ministrul Dezvoltării – Vladimir Ionaș
Ministrul Fondurilor Europene – Carmen Moraru
Ministrul Justiției – Cosmin Soare Filatov
Ministrul Sănătății – Șerban Dragosloveanu
Ministrul Transporturilor – Ionuț Mișala
Ministrul Afacerilor Interne – Tiberiu Trifan
Ministrul Economiei – Florin Duma
Ministrul Energiei – Andrei Covatariu
Ministrul Mediului – Teodor Dulceață
Ministrul Muncii – Diana Morar
Ministrul Agriculturii – Nicolae Istudor
Ministrul Culturii – Adrian Papahagi
Lupta pentru voturile din Parlament
În paralel cu definitivarea Cabinetului, premierul desemnat continuă calculele politice necesare pentru obținerea majorității parlamentare. Potrivit estimărilor din Parlament, pentru învestirea Guvernului sunt necesare cel puțin 233 de voturi.
Surse politice susțin că, în actuala configurație, chiar și în condițiile unei mobilizări totale a parlamentarilor care și-au exprimat disponibilitatea de a susține Executivul, Eugen Tomac ar putea ajunge la aproximativ 224 de voturi, rămânând astfel sub pragul necesar.
În ecuația parlamentară intră și grupurile mai mici sau parlamentarii independenți. Printre potențialele surse de voturi suplimentare se numără cei 15 parlamentari ai grupului S.O.S. România, cei 23 de parlamentari neafiliați (15 deputați și 8 senatori), precum și cei 11 membri ai grupului parlamentar Pace-Întâi România.
Deși negocierile oficiale nu au inclus reprezentanți ai S.O.S. România, formațiune considerată de o parte a scenei politice drept una cu poziții anti-occidentale, surse parlamentare afirmă că nu este exclus ca o parte dintre membrii grupului să voteze în favoarea Guvernului.
În perioada următoare, atenția se va concentra asupra pozițiilor pe care le vor adopta principalele partide parlamentare, în special PNL și USR, ale căror decizii ar putea influența decisiv șansele Cabinetului Tomac de a trece de votul de învestitură.
Disclaimer: News Cluj nu are contracte de publicitate cu nici un partid politic sau agenție guvernamentală direct sau sub forma unor campanii de informare. News Cluj consideră că aceste sume nu sunt nimic altceva decât un ajutor mascat care distorsionează piața media.News Cluj acceptă contracte cu partidele politice doar în perioada de campanie electorală.Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal. campaniilor electorale. Publicitatea electorală marcată ca atare fiind normală pe perioada alegerilor.
#presacurata