Eduard Helvig a demisionat de la conducerea SRI.O demisie inevitabilă? Există între șeful statului și șeful SRI o ruptură ireconciliabilă? Ce va face mai departe Eduard Hellvig?
Informația că relația dintre șeful statului și șeful SRI a devenit rece circulă de mai mult de un an, iar în același timp au apărut primele zvonuri despre o posibilă plecare a lui Eduard Hellvig din funcția de conducere a instituției înainte ca președintele Klaus Iohannis să-și încheie mandatul. De obicei, șefii serviciilor secrete pleacă odată cu președintele care i-a numit sau puțin timp după. Rareori se întâmplă acest lucru înainte.
Nu este clar cum și de ce s-a ajuns la o suspendare a comunicării dintre cei doi, în special având în vedere că Hellvig a fost unul dintre puținii liberali care l-au susținut în campania din 2014, când puțini credeau în șansele primarului din Sibiu de a deveni președinte.
Ce a dus la erodarea încrederii dintre Klaus Iohannis și Eduard Hellvig? Cum și de ce s-a ajuns în situația în care șeful SRI nu mai comunică aproape deloc cu superiorul său, ci doar în rarele momente oficiale?
Hellvig l-a însoțit pe șeful statului în recentele vizite în Azerbaidjan și Emirate, ceea ce i-a determinat pe unii să creadă că relația s-a ameliorat. Dar nu a fost cazul.
Cum și de ce a ajuns șeful statului să nu-l invite pe șeful SRI la alte ocazii oficiale, cum ar fi vizita Regelui Charles în România? Un lucru este sigur: relația s-a deteriorat în ultima perioadă. Deocamdată, nu avem răspunsuri clare la aceste întrebări.
Putem doar să speculăm că președintele Klaus Iohannis nu a acceptat nici până acum refuzul directorului SRI de a ocupa demiterea lui Orban de la Palatul Victoria. Dar poate că este vorba de mai mult decât orgoliul rănit al președintelui. Poate există ceva ce ne scapă tuturor.
În orice caz, situația nu putea continua în acest fel. Este dificil de imaginat că șeful statului și șeful SRI au întrerupt comunicarea timp de peste un an și că statul ar putea funcționa în continuare fără probleme majore. Având în vedere conflictul din Ucraina de la graniță, nu putea fi găsit un moment mai nepotrivit pentru o deteriorare majoră la vârful puterii. Este foarte probabil că plecarea lui Eduard Hellvig ar fi avut loc mai devreme dacă nu ar fi existat conflictul și dacă partenerii occidentali nu ar fi dorit stabilitate, inclusiv într-un domeniu atât de sensibil precum securitatea națională.
Șeful statului are relații cel puțin la fel de proaste și cu celălalt șef de serviciu, Gabriel Vlase, de la SIE, care este susținut de PSD. Au circulat informații despre o posibilă schimbare în funcție și în cazul lui Vlase, mai ales după eșecul privind aderarea la Spațiul Schengen. Dar acesta este un alt subiect. Este important de subliniat faptul că comunicarea între președinte și cei doi șefi ai serviciilor secrete a fost blocată. Aceasta nu are precedent în istoria României.
Eduard Hellvig își încheie mandatul după opt ani, un mandat pe care unii politicieni îl consideră limitat la cinci ani. Puterea și informațiile acumulate în cele două mandate fac din șefii serviciilor cei mai puternici oameni din România, care, trebuie menționat, nu pot fi demiși de președinte dacă ei nu doresc să plece voluntar (vezi cazul Mihai Răzvan Ungureanu).
Hellvig lasă în urmă o reformă instituțională semnificativă (regionalizarea SRI), un serviciu respectat în străinătate și temut în țară, dar care a fost prea implicat în politică, afaceri și administrație la toate nivelurile. Ce va face în continuare?
Este din nou o mare necunoscută. Este dificil de crezut că se va implica în politică în 2024, și mai dificil de crezut că va rămâne în afara ei după cele patru serii de alegeri din anul următor. Poate că instalarea lui Marcel Ciolacu (PSD) a fost un motiv pentru șeful SRI (un fost liberal) să plece din funcție pentru a nu fi acuzat de partizanat. Sau poate și-a negociat deja viitorul cu liderul PSD. Nimic nu poate fi exclus, suntem în domeniul speculațiilor.
Hellvig este suficient de inteligent pentru a înțelege că nu poate reveni în spațiul public, cu atât mai puțin în politică, imediat după această perioadă, și că are nevoie de timp pentru a se distanța de instituția pe care a condus-o timp de opt ani.
Criza inevitabilă din PNL după prima serie de alegeri (europarlamentarele din iunie 2024) îl va determina să se implice în reconstrucția partidului? Este încă prea devreme pentru o eventuală revenire în politică.
În orice caz, cariera lui Eduard Hellvig nu se va opri aici. Este foarte probabil că va dori să ocupe poziții administrative de top, mai ales în afara țării.
Va dori președintele Iohannis să numească un nou șef la SRI pentru un an și jumătate? Este puțin probabil. Pentru a evita orice discuție despre politizarea serviciului într-un an cu patru serii de alegeri, este foarte probabil ca actualul prim adjunct, Răzvan Ionescu, să asigure conducerea interimară până la sfârșitul anului viitor, când va ajunge un nou președinte la Cotroceni.
Știre inițială: http://g4media.ro
Disclaimer: News Cluj nu are contracte de publicitate cu nici un partid politic sau agenție guvernamentală direct sau sub forma unor campanii de informare. News Cluj consideră că aceste sume nu sunt nimic altceva decât un ajutor mascat care distorsionează piața media.News Cluj acceptă contracte cu partidele politice doar în perioada campaniilor electorale. Publicitatea electorală marcată ca atare fiind normală pe perioada alegerilor.
#presacurata
