Ziua Limbii Române: Sărbătoarea Identității Culturale și Lingvistice în România și în Diaspora
Ziua Limbii Române este sărbătorită în România pe 31 august, începând din 2013, în baza Legii 53/2013. În Republica Moldova, această zi este marcată încă din 1990, înainte ca țara să-și proclame independența pe 27 august 1991.
Totul a început la 27 august 1989, când în Chișinău a avut loc o Mare Adunare Națională, la care au participat aproximativ 750.000 de oameni, reprezentând circa o șesime din populația de atunci a Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești (RSSM). În cadrul acestei adunări istorice, s-a solicitat ca limba română să devină limbă de stat în RSSM și să se adopte alfabetul latin.
În urma presiunii exercitate de această adunare, Sovietul Suprem al RSSM a votat, la 31 august 1989, legea care a declarat limba română drept limbă oficială și a aprobat revenirea la grafia latină. Începând din 1990, 31 august a fost declarată sărbătoare națională în Republica Moldova, inițial sub denumirea „Limba noastră cea română”, schimbată în 1994 în „Limba noastră”.
În 2011, asociații și organizații românești din Serbia, Bulgaria, Ungaria și Ucraina au decis să marcheze Ziua Limbii Române în comunitățile românești din aceste țări, începând cu 2012. În același an, 166 de parlamentari români au propus instituirea oficială a Zilei Limbii Române și în România. Legea a fost adoptată de Senat pe 6 decembrie 2011 și de Camera Deputaților pe 19 februarie 2013, fiind promulgată de președintele Traian Băsescu pe 13 martie 2013 și publicată în Monitorul Oficial la 19 martie 2013.
Conform Legii 53/2013, Ziua Limbii Române poate fi celebrată de autoritățile publice din România și de reprezentanțele diplomatice din străinătate, inclusiv de Institutele Culturale ale României și alte instituții românești din afara granițelor, prin organizarea de evenimente culturale și educative cu caracter evocator sau științific.
În fiecare an, pe 31 august, Ziua Limbii Române este marcată printr-o serie de evenimente menite să celebreze și să promoveze identitatea culturală și lingvistică a românilor. Aceste manifestări includ conferințe, simpozioane, recitaluri de poezie, lansări de cărți, spectacole de teatru și concerte. La evenimente participă adesea personalități din lumea culturală, academică și politică, care subliniază importanța limbii române ca element esențial al identității naționale.
În diaspora, reprezentanțele diplomatice ale României organizează, de asemenea, evenimente dedicate acestei zile, menite să păstreze vie legătura cu tradițiile și valorile românești. Institutele Culturale Române din diverse țări derulează programe speciale, incluzând expoziții, proiecții de filme și dezbateri, în încercarea de a promova limba și cultura română pe plan internațional.
Totodată, Ziua Limbii Române reprezintă un prilej de reflecție asupra evoluției limbii române, a modului în care aceasta se adaptează la noile realități și influențe globale. De asemenea, este un moment pentru a încuraja inițiativele de protejare și promovare a limbii române, în special în comunitățile din afara granițelor țării, unde limba română poate fi amenințată de asimilare sau de pierderea treptată a valorii sale identitare.
Prin aceste eforturi, România și comunitățile românești din întreaga lume își reafirmă angajamentul de a păstra și a valorifica moștenirea lingvistică și culturală, asigurându-se că limba română va continua să fie un pilon al identității naționale și un vector al culturii românești în secolul XXI.
Disclaimer: News Cluj nu are contracte de publicitate cu nici un partid politic sau agenție guvernamentală direct sau sub forma unor campanii de informare. News Cluj consideră că aceste sume nu sunt nimic altceva decât un ajutor mascat care distorsionează piața media.News Cluj acceptă contracte cu partidele politice doar în perioada campaniilor electorale. Publicitatea electorală marcată ca atare fiind normală pe perioada alegerilor.
#presacurata
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
