Sindicatul Clujului: Emil Boc și gașca care care conduce cu adevărat destinele unui oraș- O anchetă marca Anchetatorii.ro

Un articol recent din presa locală dezvăluie preocupările din Cluj legate de modernizarea parcului Armăturii, cunoscut și sub numele de parcul Feroviarilor. Se pare că mulți clujeni nu sunt satisfăcuți de acest proiect din cauza calității materialelor folosite. Echipa Anchetatorii.ro a investigat această situație și a strâns informații pentru a înțelege mai bine implicațiile.

În timpul investigației lor, au descoperit o rețea complexă de companii care au contracte semnificative cu statul. Aceste companii sunt adesea asociate cu Grupul de la Cluj, pe care unii îl văd ca un sindicat cu legături puternice în mediul afacerilor. Acest sindicat pare să se extindă și să prospere în fiecare an, în mare parte datorită influenței primarului Emil Boc.

Această dezvoltare este privită cu îngrijorare, deoarece sindicatul pare să aibă o influență considerabilă asupra deciziilor politice și economice. Se susține că niciun guvern nu poate acționa fără aprobarea acestui grup. De asemenea, se aduc acuzații că Direcția Regională de Informații Transilvania Vest (SRI) este influențată politic și că numirea șefilor săi nu se face în conformitate cu procedurile legale.

De exemplu, Alexandru Badea a fost mutat de la SRI Sibiu la Direcția Regională de Informații Cluj, iar colonelul Tomi Dumitru a fost adus în locul său. Se pare că aceste schimbări au fost făcute în interesul oamenilor de afaceri care au contracte cu statul și pentru a menține o anumită stabilitate în mediul economic. Este important să se continue investigațiile pentru a înțelege mai bine această situație și eventualele consecințe asupra democrației și justiției în România.

Sindicatul Clujului deține un control semnificativ asupra deciziilor financiare în județele transilvane. Ei au influența de a decide numirea rectorilor la Universitatea Babeș Bolyai și la USAMV Cluj, managerii spitalelor, șefii din poliție și din parchete, precum și conducerea SRI și a Academiei Române. De asemenea, acești indivizi influenți au control asupra sectorului de gestionare a deșeurilor. Practic, nu se întâmplă nimic fără aprobarea lor.

Persoanele numite în aceste funcții cheie sunt apoi obligate să direcționeze contractele către firmele asociate cu acest grup și, desigur, să le protejeze de orice acuzații penale aduse de cei care îndrăznesc să le conteste activitățile.

În lumina publică, putem observa figuri precum Klaus Iohannis, Emil Boc, Rareș Bogdan, George Maior, Daniel Buda, Vasile Dîncu sau Alin Tișe, care sunt implicați în gestionarea contractelor guvernamentale către companiile asociate acestei grupări. În sfera politică, mai sunt afiliați acestei rețele și alți indivizi, cum ar fi Vasile Blaga, Eduard Hellvig, Lucian Bode, Dacian Cioloș, Virgil Măgureanu, Virgil Ardelean, Florian Coldea, împreună cu anumiți jurnaliști precum Octavian Hoandră, Cozmin Gușă, Dan Andronic și Sabin Gherman.

Rareș Bogdan s-a retras în Parlamentul European pentru a evita realitatea promovată de Gușă. Jurnalistul Sabin Gherman, deși acum în vârstă, stârnise controversă acum două decenii afirmând că era obosit de situația din România. Mai exact, el pleda, înaintea timpului său, pentru autonomia Transilvaniei, susținând că PIB-ul generat acolo nu ar trebui să fie împărțit cu alte regiuni. Aceasta era o mișcare făcută sub influența Sindicatului Clujului, cu scopul de a intimida locuitorii din alte părți ale țării. În esență, trădarea de țară era cuantificată în miliarde de euro.

Klaus Werner Iohannis, deși s-a născut în Sibiu, a urmat studii la Cluj și este considerat un apropiat al Sindicatului Clujului. Vasile Dîncu exercită controlul asupra Federației Române de Fotbal (FRF) prin intermediul lui Răzvan Burleanu, care acționează ca o marionetă. Această conexiune permite Sindicatului Clujului să beneficieze de sume semnificative de bani din industria fotbalului, în miliarde de euro. Contribuția la acest sistem vine și din partea lui Neluțu Varga, care obține autorizații de explorare de la Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) prin intermediul companiei FORMIN SA și altor firme asociate. Este important de menționat că acești operatori din Cluj se bucură de aceste privilegii în industria extractivă în special datorită numirilor politice în conducerea ANRM, care au fost făcute de PSD.

În categoria oamenilor de afaceri din Cluj se regăsesc personalități precum Ioan Rus (PSD), Vasile Pușcaș (PSD), Horia Ciorcilă (fondatorul Băncii Transilvania), Gicu Gânsca (ACI CLUJ), Ovidiu Turcu (domeniul imobiliar), frații Așchilean (industria imobiliară), Sabin Funar (fiul fostului primar Gheorge Funar), Daniel Goia din Bistrița, Neluțu Varga (CFR Cluj), Arpad Paszkany (care s-a stabilit în Ungaria) și Dan Petrescu. Acești oameni de afaceri au cunoscut succes financiar într-un oraș Cluj-Napoca care se confruntă cu probleme economice tot mai acute.

Din păcate, ultimul dintre ei, Dan Petrescu, care a devenit de trei ori miliardar, a decedat recent într-un tragic accident aviatic, împreună cu întreaga sa familie.

În aceștia 33 de ani dificili post-decembrism, s-a dovedit că atât unii, cât și alții, au manifestat o lipsă de curaj, indiferență față de viitorul țării și propriul lor viitor, au fost motivați de interese personale, au manifestat dispreț și lipsă de solidaritate, au arătat supunere exagerată față de străini, și în unele cazuri, au fost implicați în acțiuni ilegale și, din păcate, au demonstrat lipsă de discernământ.

Să începem seria dezvăluirilor cu un contract controversat al fraților Așchilean. Compania Nord Conforest, cu sediul în Gilău, a fost înființată în 1991 și se ocupă de lucrări de construcție a drumurilor și autostrăzilor. În 2022, aceasta a raportat o cifră de afaceri de peste 92.107.000 de lei, un profit de peste 4.835.515 lei și datorii de 42.638.764 lei. Nord Conforest are ca administratori pe Dorin Așchilean, Emil Așchilean și Andrei Ioan Așchilean. Frații Așchilean au obținut contracte în valoare de sute de milioane de euro, în mare parte datorită colaborării cu administrația publică locală condusă de Emil Boc.

Cei doi frați Așchilean dețin și controlază compania Antrepriza de Construcții și Montaj (ACI) Cluj, alături de Horia Ciorcilă, fondatorul Băncii Transilvania, și afaceriștii Gicu Gânscă și Dorel Goia. Numele fraților Așchilean a fost implicat în numeroase dosare deschise de DNA în timpul perioadei când această instituție anticorupție investiga cazuri locale, inclusiv pe Horea Uioreanu. Multe dintre afacerile familiei Așchilean au stârnit controverse, însă aceștia au beneficiat de slaba și ineficienta justiție a statului român.

Unul dintre contractele semnificative obținute în trecut de către Nord Conforest a fost contractul pentru închiderea rampelor neconforme de la Pata Rât. Acest contract a fost acordat prin negociere directă de către Consiliul Județean Cluj și a avut o valoare de 33,8 milioane de lei. Din păcate, rampa de la Pata Rât rămâne abandonată, iar mirosurile neplăcute continuă să se răspândească în oraș, mai ales în serile toride de vară. Cu toate că Alin Tișe a prezentat panouri despre finanțarea UE, situația rampei rămâne neschimbată. Banii par să fi ajuns în mâinile unor indivizi înștiinți, dar vom discuta mai pe larg despre acest subiect într-un viitor material.

Compania ACI CLUJ a semnat contracte cu statul în valoare de aproximativ 1 miliard de lei în ultimii ani. Pentru anul financiar 2022, ACI CLUJ a înregistrat venituri de 46 de milioane de euro.

Acești indivizi, atât de încrezători în ei înșiși, nu au acordat prea multă atenție ascunderii urmelor afacerilor lor discutabile. După cum spune partenerul strategic: “urmărește banii”.

Un exemplu evident de risipă a banilor publici și europeni este proiectul de revitalizare a coridorului de mobilitate nemotorizată de-a lungul Someșului, care vizează modernizarea și extinderea infrastructurii pentru pietoni și cicliști de-a lungul malurilor râului, zona 2, cunoscută și ca PARCUL Armătura. Valoarea totală a acestui proiect a ajuns la incredibila sumă de 44.242.722,88 de lei, din care nici mai mult, nici mai puțin de 34.731.034,04 de lei provin din fondurile Uniunii Europene.

În loc să realizeze o modernizare autentică a parcului Armătura, frații Așchilean și partenerii lor au supraevaluat acest proiect în complicitate cu primarul corupt Emil Boc. Rezultatul a fost un parc cu pietre și obstacole, departe de a satisface nevoile clujenilor, în timp ce șmecherii din Cluj au încasat aproximativ 9 milioane de euro doar din acest proiect. Cu toate acestea, prezența Doamnei Laura Codruța Kovesi în Cluj pare să fie mai mult legată de promovarea sa electorală, în loc să se concentreze și să investigheze afacerile dubioase ale mafiei clujene.

Directiva 1371 a Uniunii Europene privind “combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal” prevede pedepse de cel puțin 4 ani de închisoare în cazul unui prejudiciu de peste 100.000 de euro. În speța prezentată, se face referire la un prejudiciu de mai multe milioane de euro și la un caiet de sarcini aparent influențat de funcționari subordonați primarului Emil Boc.

Opinia exprimată în text sugerează o lipsă de încredere în sistemul de justiție din România și face comparații cu grupările de criminalitate organizată, sugerând că acestea pot acționa fără constrângeri sub acoperirea sistemului legal. Se menționează, de asemenea, legături de colegialitate între Emil Boc, Laura Codruța Lascu (actuala doamnă Kovesi) și Crin Bologa, dar aceste informații trebuie verificate în contextul adecvat.

Este important să subliniem că aceasta este o opinie exprimată în text și nu un fapt dovedit în instanță. Pentru clarificări legale și investigații, este necesar să se apeleze la autoritățile competente și să se respecte principiul prezumției de nevinovăție până la probarea vinovăției într-un tribunal de justiție.

Lucrările de proastă calitate și presupusa corupție în utilizarea banilor publici legate de Emil Boc

Firma Nord Conforest a fost selectată ca și câștigătoare a licitației pentru proiectul de modernizare a parcului Armătura, un contract evaluat la aproximativ 17,9 milioane de lei. Oferta depusă de Nord Conforest a fost de puțin peste 14 milioane de lei. Se sugerează că acest contract a fost acordat cu presupusa implicare sau favorizare a primarului Emil Boc, la fel ca și în cazul contractului pentru Sala Sporturilor, ceea ce a generat suspiciuni de corupție sau abuz.

Este important să subliniem că aceste acuzații sunt subiectul investigațiilor și trebuie tratate cu prudență, iar orice neregularități sau acuzații de corupție ar trebui să fie investigate și soluționate conform legii.

Asocierea de pe locul secund, Garden Center Grup, companie controlată de Ioan Olteanu, cunoscută în presa bucureșteană ca “părintele spațiilor verzi din Capitală,” a contestat rezultatul procedurii în ultima zi, pe 6 mai, chiar înainte de expirarea termenului limită. Această decizie a venit în urma refuzului presupusei solicitări de clarificări din partea Primăriei, în special în ceea ce privește suspiciunile acesteia că acceptarea ofertelor depuse de ACI Cluj și Nord Conforest la licitație ar putea încălca legislația privind concurența, având în vedere că frații Dorin și Ion Așchilean dețin acțiuni în ambele companii. Garden Center Grup dorea să afle dacă Primăria a consultat Consiliul Concurenței cu privire la implicarea celor două firme în procedura de licitație.

Conform contestației depuse de Garden Center Grup la Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor, Primăria era obligată, în conformitate cu legislația, să excludă cele două societăți de la licitație, având în vedere implicarea fraților Dorin și Ioan Așchilean în conducerea și administrarea ambelor firme. Cu toate acestea, contestația nu a avut succes, ridicând întrebări cu privire la procesul de licitație și la posibile favorizări în Cluj.

La data de 7 decembrie 2022, în mijlocul parcului Armătura, a fost săpată o groapă adâncă, care ulterior a fost treptat umplută cu deșeuri provenite din construcții. Aceste deșeuri au inclus lemn, plastic, beton, metale și resturi provenite de la alte proiecte ale fraților Așchilean. Întreaga operațiune a fost închisă și betonată conform standardelor de construcție de către echipele de constructori implicate, sub coordonarea primarului Emil Boc.

Parcul Armătura și malul Someșului au fost acoperite cu blocuri de granit de tip “mario grey” cu dimensiuni impresionante de 95x100x45, aproape de dimensiunile primarului Emil Boc. Cu toate acestea, există o notă de perplexitate legată de faptul că pe aceste blocuri de granit se găsește inscripționat cu claritate proiectul “Sala Sporturilor.” Aceasta ridică întrebări cu privire la scopul acestor blocuri de granit într-un loc care, aparent, nu ar avea legătură cu Sala Sporturilor.

Nu se cunoaște cu exactitate intenția primarului Emil Boc în ceea ce privește aceste blocuri de granit aparent inutile, așezate în șiruri pe malurile Someșului. Cu toate acestea, par să servească ca o sorta de promenadă. Cu toate acestea, rezidenții din Cluj nu ar putea să se bucure de această zonă pentru că frații Așchilean au făcut amenajări doar pe maluri, fără să curățe și să restaureze albia râului, care este plină de deșeuri și emană un miros neplăcut. Buruienile fac și ele parte din acest peisaj, care a costat 9 milioane de euro. De asemenea, băncile din parc sunt construite din blocuri de granit, ceea ce pare să reflecte un accent asupra firmelor afiliate Sindicatului Clujean.

În plus, pe fundal, se găsește și un pod pietonal care pare a fi inutil și supradimensionat.

Podul pietonal construit de frații Așchilean și câteva alei pietonale se află sub o Linie Electrică Aeriană (LEA) de înaltă tensiune. În România, reglementarea zonelor de protecție și de siguranță asociate infrastructurii energetice intră sub competența Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

Potrivit definițiilor oferite de ANRE, zonele de protecție și de siguranță sunt definite în următorul mod:

– Zona de protecție reprezintă o arie adiacentă capacității energetice sau componentelor acesteia, care se extinde în spațiu. În această zonă se impun restricții privind accesul persoanelor și reguli stricte privind construcțiile. Scopul principal al zonei de protecție este de a proteja capacitățile energetice și de a permite accesul personalului de întreținere și exploatare.

– Zona de siguranță reprezintă, de asemenea, o arie adiacentă capacității energetice sau componentelor acesteia, care se extinde în spațiu. În zona de siguranță se instituie restricții și interdicții pentru a asigura funcționarea normală a capacității energetice și pentru a preveni orice potențial pericol pentru persoane, bunuri și mediu în apropiere. Zona de siguranță include și zona de protecție.

Aceste reglementări au ca scop garantarea securității și funcționării corespunzătoare a infrastructurii energetice în apropierea LEA-urilor de înaltă tensiune, pentru a minimiza riscurile pentru persoane și mediu.

Așa cum se poate observa în imaginile de mai jos, nu sunt respectate nici zona de protecție pentru Linia Electrică Aeriană (LEA), nici zona de siguranță, ceea ce poate pune în pericol viața pietonilor în cazul unui accident nefericit. Această preocupare devine mai presantă, având în vedere creșterea frecvenței fenomenelor meteorologice extreme. În această situație, se recomandă ca podul pietonal și aleile situate sub liniile aeriene de înaltă tensiune să fie închise și corectate de echipa de specialiști a Primăriei Cluj, sub îndrumarea primarului Emil Boc. (vedeți fotografia de mai jos)

Lucrarea a fost finalizată, fondurile au fost colectate, și toată lumea pare a fi mulțumită, cu excepția locuitorilor din Cluj, care rămân cu datorii. Aceasta este o ilustrare a problemelor sistemului nostru statal. Ne confruntăm cu întrebarea de ce apar accidente tragice, de ce descoperim adesea condiții inumane în instituții precum azilele sau de ce femeile trebuie să nască pe caldarâm în fața spitalelor. Este o realitate cu care ne confruntăm în societatea noastră.

Sindicatul Clujului pare să aibă un model de acțiune, denumit manipularea pieței de capital. Cele 33 de ani de după decembrie 1989 au demonstrat că românii pot fi înclinați spre naivitate și pot avea o latură romantică în fața unor indivizi care își urmăresc propriile interese pe teritoriul României, precum și în fața marilor puteri cu interese divergente din Est și Vest.

Anchetă realizată și publicată de: https://anchetatorii.ro/2023/07/31/sindicatul-clujului-i-emil-bloc-cluj-oras-beton/

Disclaimer: News Cluj nu are contracte de publicitate cu nici un partid politic sau agenție guvernamentală direct sau sub forma unor campanii de informare. News Cluj consideră că aceste sume nu sunt nimic altceva decât un ajutor mascat care distorsionează piața media.News Cluj acceptă contracte cu partidele politice doar în perioada campaniilor electorale. Publicitatea electorală marcată ca atare fiind normală pe perioada alegerilor.
#presacurata