Reformulare: Grigore Leșe se află în centrul unui scandal aprins cu Veta Biriș și Nicolae Furdui Iancu, pe fondul disputelor legate de originea piesei “Așa-i românul”. Acest conflict acerb a provocat o confruntare deschisă, unde toate aspectele sunt aduse în discuție!
Scandalul în folclorul românesc escaladează, avându-i în prim-plan pe Veta Biriș (74 de ani), Nicolae Furdui Iancu (68 de ani) și Grigore Leșe (69 de ani). Acuzațiile îndreptate către Grigore Leșe sugerează că acesta ar încerca să creeze discordie în rândul poporului român. Confruntarea dintre acești artiști consacrați a atins cote ridicate, stârnind reacții și opinii contradictorii.
Confruntarea între cei trei artiști a luat amploare odată cu declarațiile lui Grigore Leșe, care a sugerat că melodia “Așa-i românul” face parte din repertoriul maghiar și că “Noi suntem români” nu aduce cinste poporului român. Aceste afirmații au provocat reacții puternice din partea lui Veta Biriș și Nicolae Furdui Iancu, generând un conflict semnificativ în mediul folcloric românesc.
Un conflict intens a izbucnit în lumea folclorului românesc, cu Veta Biriș, Furdui Iancu și Grigore Leșe în centrul atenției. Totul a pornit de la declarațiile lui Grigore Leșe, care a sugerat că melodia “Așa-i românul” are origini maghiare și că “Noi suntem români” nu reflectă cinstea poporului român. Acest lucru a generat reacții puternice din partea colegilor săi, cu Furdui Iancu afirmând că Leșe încearcă să dezbină românii de Ziua Națională, iar Veta Biriș adăugând că Leșe nu este acceptat nici măcar de comunitatea din Maramureș, locul său natal. Scandalul este departe de a se stinge, cu divergențe evidente în interpretarea și aprecierea valorilor folclorice.
Specialistul în sociologie, Gelu Duminică, aduce în discuție o perspectivă amplă asupra originii și influenței culturale în societatea românească. În contextul disputei legate de originile melodiilor, el susține că aproape toate “simbolurile” românești sunt fie împrumutate și ajustate, fie create de străini. Duminică subliniază că această realitate evidențiază “nimicnicia naționalismului fanatic” și sugerează că România este o societate globală cu contribuții relativ recente la cultura europeană. Exemplele aduse includ sarmalele, teatrul, micii, opera, sistemul de sănătate, ciorba de burtă, construcțiile simbolice din București, precum și mănăstirile istorice, care au fost clădite cu aportul arhitecților străini și al forței de muncă a romilor. Este o abordare care invită la o reflecție profundă asupra identității culturale și istorice a României.
Sursa foto Google
