Piața muncii zguduită de inteligența artificială peste 25% din joburi vor dispărea
Piața muncii se pregătește să treacă prin schimbări majore în următorii ani, conform unui nou raport al Forumului Economic Mondial (WEF), citat de CNBC. Aproximativ un sfert din locurile de muncă urmează să fie afectate în următorii cinci ani, potrivit raportului intitulat “Viitorul locurilor de muncă” al WEF. Unele locuri de muncă vor fi eliminate, în timp ce altele vor fi create.
Conform estimărilor WEF, aproximativ 23% din locurile de muncă vor fi perturbate. Cu alte cuvinte, în următorii cinci ani se estimează că vor dispărea 83 de milioane de locuri de muncă, în timp ce doar 69 de milioane de noi posturi vor fi create.
Directorul general al WEF, Saadia Zahidi, a declarat că “rata schimbării este destul de mare”. Această concluzie se bazează pe un sondaj efectuat la 803 companii din 45 de economii diferite din întreaga lume, care angajează în total 11,3 milioane de lucrători.
Raportul WEF subliniază că o gamă largă de factori va juca un rol în această perturbare, de la dezvoltările tehnologice, cum ar fi inteligența artificială, până la schimbările climatice. Îngrijorările cu privire la impactul negativ al schimbărilor tehnologice asupra locurilor de muncă au crescut, mai ales odată cu intrarea în scenă a instrumentelor de inteligență artificială generativă, precum ChatGPT, și tehnologia pare să fie unul dintre cei mai importanți factori în pierderea locurilor de muncă.
Raportul menționează că cele mai mari pierderi de locuri de muncă sunt așteptate în domeniile administrative, precum și în sectoarele tradiționale, cum ar fi securitatea, producția și comerțul. Declinul în special al rolurilor administrative va fi condus în principal de digitalizare și automatizare.
Cu toate acestea, companiile intervievate nu consideră că schimbările tehnologice sunt în totalitate negative. Raportul indică faptul că impactul majorității tehnologiilor asupra locurilor de muncă este de așteptat să fie net pozitiv în următorii cinci ani. Analiza datelor mari, schimbările climatice, tehnologiile de management al mediului, precum și criptarea și securitatea cibernetică sunt identificate ca fiind cei mai importanți factori de creștere a locurilor de muncă.
Sectoarele care ar putea înregistra o creștere a creării de locuri de muncă legate de tehnologie sunt educația, agricultura și sănătatea, conform explicării lui Zahidi. Acestea nu sunt doar locuri de muncă nesigure, prost plătite și slab calificate la nivel mondial, ci sunt locuri de muncă mai calificate, cu o valoare adăugată mai mare, posibil de tehnologizare în domeniile agriculturii, sănătății și educației.
Inteligența artificială este descrisă ca un “factor cheie al potențialului deplasării algoritmice” a rolurilor și se așteaptă ca aproape 75% dintre companiile intervievate să adopte această tehnologie. Aproximativ 50% dintre firme se așteaptă la crearea de locuri de muncă, în timp ce 25% se așteaptă la o scădere a numărului de locuri de muncă.
În același timp, tehnologia nu este singurul factor care influențează perturbarea locurilor de muncă, conform WEF. De fapt, tehnologia ocupă locul șase în lista factorilor care contribuie la crearea sau eliminarea netă a locurilor de muncă. Companiile care devin mai ecologice și adoptă standarde mai înalte în domeniul mediului, așa cum sunt cele sociale și de guvernanță, sunt considerate ca fiind cei doi factori principali în crearea de locuri de muncă, potrivit companiilor intervievate. În același timp, încetinirea creșterii economice este așteptată să fie principalul factor în pierderea locurilor de muncă.
Alți factori care ar putea contribui la scăderea numărului de locuri de muncă în următorii ani includ consecințele pandemiei de COVID-19, deficitul de aprovizionare și criza globală a costului vieții.
În concluzie, raportul Forumului Economic Mondial evidențiază faptul că piața muncii se confruntă cu schimbări semnificative, cu aproximativ un sfert din locurile de muncă urmând să fie afectate în următorii cinci ani. Tehnologia, inclusiv inteligența artificială, va juca un rol important în aceste schimbări, dar și factorii ecologici și economici vor avea un impact semnificativ asupra evoluției locurilor de muncă în viitorul apropiat.
Clujul, orașul contrastelor, este cunoscut pentru abilitatea sa de a combina atât farmecul unei bule moderne, vibrantă și dinamică, cât și realitatea plină de istorie și autenticitate. Este un loc unde te poți pierde în frumusețea străzilor medievale și în același timp te poți bucura de facilitățile și inovațiile orașului contemporan.
Contrastul dintre bulele moderne și realitatea istorică se reflectă și în diversitatea populației orașului. Clujul este un amestec de etnii și culturi, unde se întâlnesc români, maghiari, sași și alte comunități, fiecare aducându-și contribuția la bogăția culturală a orașului. Această diversitate se manifestă în gastronomie, în evenimente culturale și în atmosfera prietenoasă și deschisă a locuitorilor.
Cu toate acestea, în ciuda frumuseții și dinamismului său, Clujul nu este imun la provocările și problemele specifice oricărui oraș. Infrastructura este suprasolicitată, iar costurile vieții pot fi ridicate în comparație cu alte orașe din România.
În timp ce unele persoane se bucură de beneficiile și oportunitățile pe care le oferă Clujul, alții se confruntă cu dificultăți în a se integra și a se adapta la ritmul alert al vieții și la cerințele pieței de muncă. Disparitățile sociale și economice pot fi observate în diferite zone ale orașului, iar accesul la servicii sociale, locuințe sau educație de calitate poate fi limitat pentru anumite categorii de persoane.
Un alt aspect al contrastului este reflectat în relația între oraș și mediul înconjurător. Pe de o parte, Clujul isi doreste a fi un oraș verde, cu parcuri și spații verzi, un oras care promovează un stil de viață sănătos și activ. Bicicletele și mijloacele de transport eco-friendly sunt încurajate, pe de altă parte, dezvoltarea urbană rapidă și cerințele crescânde ale populației au dus la creearea a multiple insule de beton.
Desi Clujul este un oras care a cunoscut o dezvoltare rapida in ultimii ani si care a atras tot mai multi investitori, turisti si locuitori, acesta se confrunta si cu anumite probleme si minusuri care pot afecta calitatea vietii si dezvoltarea ulterioara a orasului.
Una dintre cele mai mari probleme cu care se confrunta Clujul este traficul intens, care se traduce prin aglomeratia strazilor si poluarea atmosferica, probleme care pot afecta sanatatea populatiei si calitatea vietii.
O alta problema importanta este deficitul de spatii verzi si parcuri in anumite zone ale orasului, iar pentru a remedia aceasta situatie, autoritatile ar trebui sa aloce mai multe fonduri pentru amenajarea de spatii verzi, pentru plantarea de noi copaci si arbusti, in scopul de a imbunatati calitatea aerului si de a crea mai multe spatii de relaxare pentru populatie.
De asemenea, in ultimii ani, Clujul s-a confruntat cu o crestere a preturilor la locuinte si cu o criza de locuinte accesibile pentru categoriile defavorizate, cum ar fi tinerii, studentii si familiile cu venituri reduse. Pentru a remedia aceasta situatie, autoritatile ar trebui sa ia masuri pentru a dezvolta mai multe programe de locuinte sociale, programe care la Cluj sunt aproape inexistente, autoritatiile trebuie sa ia in considerare alocarea de fonduri pentru construirea de locuinte accesibile aceasta masura fiind una care ar putea reglementa piata imobiliara, astfel incat preturile sa fie mai echitabile si mai accesibile pentru toate categoriile de populatie, o masura care ar rezolva mai multe probleme.
In concluzie, Clujul, ca orice oras mare si dinamic, se confrunta cu anumite probleme si minusuri, dar acestea pot fi rezolvate prin luarea de masuri concrete de catre autoritatile locale si prin implicarea comunitatii in procesul de dezvoltare si imbunatatire a orasului. Prin promovarea unor politici publice coerente Clujul poate deveni un oras si mai atractiv si mai sustenabil pentru locuitori si vizitatori.
