Mihai Seplecan fostul presedinte al CJ Cluj a fost singurul care a luat taurul de coarne în cazul deșeurilordin Cluj
Sursa foto Google
În toamna lui 2015, Mihai Seplecan, împreună cu câțiva funcționari din conducerea instituției, au adresat trei cereri către procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, cerând verificarea unor aspecte semnalate prin sesizări și solicitând audiențe. Aceste cereri au fost înregistrate sub numerele 17738/15.09.2015, 17738/23.09.2015 și 17738/13.11.2015. După doi ani, rămâne întrebarea dacă s-au luat măsuri în legătură cu problemele semnalate de ordonatorul principal de credite din județ și funcționarii din Cluj. De ce nu au fost programate audiențe pentru aceștia? Dacă procurorul șef era ocupat, de ce nu au fost direcționați către alt procuror care să poată discuta cu ei? Care este stadiul dosarului 2/P/2015 referitor la proiectul “Sistem Integrat de Management al Deșeurilor” la Consiliul Județean Cluj? De ce cei care au depus plângerea la data de 22.12.2014 în legătură cu un proiect care ar putea implica prejudicii de milioane de euro pentru Consiliul Județean Cluj nu au fost chemați încă să dea declarații la DNA? Ce se întâmplă cu dosarele 158/P/2014 (privind depozitarea ilegală de deșeuri la Pata Rât), 78/P/2014 (proiectul pentru dezvoltarea infrastructurii de transport intermodal TEN-T), 24/P/2014 (modernizarea drumului Ic Ponor) – dosare inițiate la sesizarea unor funcționari din Consiliul Județean Cluj? Deșeurile din Cluj par a fi un subiect care continuă să ridice întrebări în lumea politică și administrativă…
Să vedem cum nu există nicio infracțiune, în ciuda plângerilor referitoare la descoperirea a peste 500.000 de metri cubi de deșeuri depozitate ilegal la rampa de la Pata Rât, deșeuri care ar putea valora aproximativ 10 milioane de euro dacă ar fi reciclate! Pe 12 iunie 2015, președintele Consiliului Județean Cluj, Mihai Seplecan, și managerul de proiect al Centrului de Deșeuri, Mariana Rațiu, declarau că firma Nordconforest, care a câștigat licitația pentru închiderea rampei de la Pata Rât, avea un an pentru a închide groapa de gunoi și a ecologiza zona. Cu toate acestea, imediat după câștigarea licitației și preluarea amplasamentului, Nord Conforest a raportat Consiliului Județean că pe fosta rampă de gunoi a orașului au fost depozitate peste 500.000 metri cubi suplimentari de deșeuri.
“Actuala rampă publică de deșeuri, cu o suprafață totală de circa 18 hectare, va fi reconfigurată și acoperită cu un strat de pământ, peste care se va realiza o înierbare a întregii suprafețe. Întreaga suprafață de 18 hectare va fi ecologizată și închisă conform normelor de mediu. În continuare se vor aduce deșeuri, nu aici, ci la rampa temporară Salprest, care este în vecinătatea acestei rampe neconforme sistate din 2010,” a declarat Mariana Rațiu în iunie 2015 (este important de menționat că din 2010 nu s-au mai depozitat legal deșeuri la rampa de la Pata Rât). Cu toate acestea, cinci ani mai târziu, Consiliul Județean Cluj a fost notificat oficial de către reprezentanții Asocierii SC Nordconforest SA – SC Finara Consult SRL- SC Interdevelopment SRL, în calitate de antreprenor pentru Lotul I (Pata Rât, Huedin, Turda și Gherla) în cadrul contractului privind proiectarea și execuția obiectivului de investiții „Închidere și ecologizare depozite neconforme de deșeuri urbane din județul Cluj” cu privire la descoperirea unor volume semnificative de deșeuri suplimentare față de cele prevăzute inițial în licitație. Această constatare a fost făcută în urma studiilor topografice realizate de antreprenor după preluarea amplasamentului, pe 12 iunie 2015, în faza de colectare a datelor necesare procesului de proiectare.
“Diferențele extrem de mari constatate sunt de natură să afecteze grav soluțiile inițiale de închidere propuse și asumate, în special din perspectiva costului contractului,” susțineau reprezentanții firmei Nord Conforest în mijlocul anului 2015. În cazul depozitului neconform de deșeuri de la Pata Rât, cantitatea suplimentară de deșeuri constatată în timpul studiilor topografice și în elaborarea studiilor tehnice specializate, în comparație cu cantitățile de deșeuri indicate la momentul licitației din 2014 și determinate prin studiul topografic inclus în caietul de sarcini, se ridică la nu mai puțin de 541.300 de metri cubi! În concluzie, pare că procurorii DNA Cluj au stabilit că aceste probleme au fost inventate și nu există, deși se referă la o cantitate semnificativă de deșeuri și la un potențial prejudiciu de milioane de euro pentru Consiliul Județean Cluj.
Disclaimer: News Cluj nu are contracte de publicitate cu nici un partid politic sau agenție guvernamentală direct sau sub forma unor campanii de informare. News Cluj consideră că aceste sume nu sunt nimic altceva decât un ajutor mascat care distorsionează piața media.News Cluj acceptă contracte cu partidele politice doar în perioada campaniilor electorale. Publicitatea electorală marcată ca atare fiind normală pe perioada alegerilor.
#presacurata
