Informațiile de familie dezvăluite de Adrian Papahagi: Cum au influențat turnătoriile lui Constantin Bălăceanu-Stolnici destinul celor din jur
Adrian Papahagi afirmă că datorită actelor de informare ale lui Constantin Bălăceanu-Stolnici, tatăl său, Marian Papahagi, a fost împiedicat să părăsească teritoriul Republicii Socialiste România, chiar și în direcția Ungariei sau Iugoslaviei. De asemenea, Papahagi susține că unchiul său, Emil Papahagi, a început să aibă suspiciuni cu privire la frecvența călătoriilor lui Bălăceanu-Stolnici în străinătate.
Iată ce scrie Adrian Papahagi
,,Despre Constantin Bălăceanu-Stolnici circulă această poveste în familia noastră. Străbunicul meu era profesor la liceul din Silistra, unde bunicul meu (născut în 1921) a apucat să-și dea bacalaureatul. După cedarea Cadrilaterului, familia lor s-a refugiat la Pitești, unde a dat bacalaureatul fratele mai mic al bunicului, Emil (născut în 1923). Boieroaica Bălăceanu-Stolnici căuta un elev eminent care să se pregătească la medicină împreună cu fiul ei, Constantin, zis Muți. S-a interesat și a aflat că unchiul meu era cel mai strălucit elev din cel mai bun liceu piteștean (nu cunosc detaliile), și l-a invitat să învețe pentru medicină alături de Muți, la conacul și pe spezele lor – ceea ce fiul de refugiați strâmtorați, care își părăsiseră în câteva zile casa și avutul, a acceptat fără să clipească.
Tinerii au învățat împreună, au intrat la medicină la București, au devenit doctori cunoscuți, cu o carieră universitară remarcabilă, și au rămas prieteni. Emil Papahagi, elev al lui Theodor Burghele, a ajuns la rândul său profesor, și era unul dintre chirurgii cei mai căutați de la Urgențe și Elias în anii 1950-70. Medicii mai vârstnici de azi își aduc încă aminte de el. Prin 1975 sau 1976 a reușit, nu fără peripeții, să fugă în Germania cu toată familia, și a continuat să practice chirurgia, întâi la Stuttgart, apoi la Kehl.
Din timp în timp, unchiul Emil primea vizita prietenului său, Muți Bălăceanu. Cu timpul, însă, i-a devenit suspectă ușurința cu care călătorea Muți, și mi-a mărturisit că începuse să-l evite, bănuind că e turnător.
Câte destine va fi marcat în chip asemănător un turnător la Securitate?
Sigur, aceasta e doar o anecdotă. Făcând schița apartamentului lui Vlad Georgescu, directorul Europei Libere, care a fost iradiat de Securitate, Constantin Bălăceanu-Stolnici a contribuit (în intenție, dacă nu și în execuție) la uciderea curajosului disident, ceea ce, evident, e infinit mai grav decât ce am povestit mai sus.
Toate acestea nu le-au menționat cei care s-au grăbit să elogieze un turnător odios. E bine totuși să fie consemnate, ca să nu ne trezim mâine cu vreun institut, un liceu, o aulă sau o stradă purtând numele lui Constantin Bălăceanu-Stolnici.
În rest, Dumnezeu și sufletele celor turnați de el să-l ierte, că au ce ierta!”.
