Din ce în ce mai mulți muncitori asiatici optează pentru România ca destinație. Aceștia depun eforturi suplimentare, lucrând ore în plus în sărbători și în weekend-uri, uneori ajungând să obțină venituri mai consistente decât ale românilor.
Ei ne servesc la mese, supraveghează copiii noștri la locurile de joacă și construiesc casele noastre. Numărul lor crește în stradă, în metrou și pretutindeni în jurul nostru. România a devenit țara tuturor posibilităților pentru muncitorii asiatici.
Un muncitor din Sri Lanka afirmă: “Cred că România e cea mai bună. Iau un salariu de 4.000 de lei, am masa și cazarea asigurate. Îmi place.”
Harshana este de 5 ani în România și nu ia în calcul să se întoarcă în Sri Lanka. În ultimele două săptămâni, și-a adus aici soția și fiul. A învățat limba română și a depus cerere pentru rezidență permanentă. Face parte din cei 70 de angajați asiatici care lucrează la o firmă de producție a cărnii. Beneficiază de 3 mese pe zi și cazare, iar angajatorul a adus un bucătar special pentru a găti mâncare srilankeză pentru el și colegii săi.
Director HR: “Ca orice angajator, mai ales în zona de producţie, am apelat la forţa de muncă din străinătate, asiatici, pentru că sunt cei mai la îndemână.”
De ce aleg patronii să angajeze muncitori asiatici
Mulți dintre aceștia au absolvit studii superioare, însă preferă să înceapă cu munci necalificate, remunerate de două ori mai mult decât ar primi în țările lor. Această opțiune aduce beneficii atât pentru angajați, cât și pentru angajatori. Manis, originar din Nepal, lucrează în aceeași șaormerie de 4 ani.
Manis: “Primele 2-3 luni au fost dificile cu limba, dar apoi am învățat de la colegi și acum este mult mai ușor.”
Cristian Duman, proprietar de shaormerie: “Angajarea unui nepalez îți asigură garanția că va fi prezent la muncă, că muncește cu seriozitate, este devotat și se implică activ. Din păcate, mulți români au început să dea chix, să plece în jumătatea zilei sau să renunțe la muncă.”
O ordonanță de urgență adoptată în octombrie 2022 interzice lucrătorilor străini să părăsească locul de muncă, în primul an de contract, fără acordul scris al angajatorului, oferind o formă de protecție pentru patronii români.
România a început cu 7.000 de muncitori în 2018, crescând gradual la 50.000 în 2021, iar anul trecut s-a aprobat un contingent de 100.000 de persoane. Patronatele doresc să atragă și mai mulți lucrători străini. Cu toate acestea, trendul începe să provoace nemulțumiri în rândul românilor.
Director HR: “Aceștia sunt plătiți mai bine decât românii pentru că depun eforturi mai mari. Sunt mult mai disponibili și ar fi străini care, dacă legea ar permite, ar munci 25 de ore pe zi.”
În primele trei luni ale acestui an, restaurantele cu specific asiatic din București au deschis peste 200 de noi locații pentru a satisface cererea celor aproximativ 100.000 de lucrători din Asia care activează în România.
Sursa foto Google