De 17 ani, să treci aproape zilnic pe lângă scheletul blocului în care ţi-ai cumpărat o casă încă de la stadiul de proiect. De 17 ani, să vezi că termini de plătit şi creditul pe care l-ai luat pentru garsonieră, dar construcţia nu a mai înaintat deloc. E drama victimelor Planorama, un proiect imobiliar israelian, în zona Doamna Ghica din Capitală. Firma a falimentat. 20 de milioane de euro daţi avans au dispărut. La fel si patronii. Ca blocurile să fie gata, e nevoie acum de alte 35 de milioane de euro.
Sincer să fiu, mă doare sufletul. Eu ştiu că în acest bloc am plătit un credit la care stai şi te uiţişi… nu avem nicio speranţă”, a declarat Dumitru Cană, cumpărător păgubit. “E aproape imposibil in unele situatii sa recuperezi ceva. Din păcate e o realitate tristă”, a declarat Paul Dumbrăvanu, avocat specializat în tranzacţii imobiliare. 571 de oameni şi-au încurcat vieţile cu cea mai mare ţeapă imobiliară de după Revoluţie din Bucureşti.
Cazul Planorama, un proiect început în 2005
Cazul Planorama. Un proiect început în 2005, care promitea patru blocuri-turn în zona Doamna Ghica din Sectorul 2. Proiectul nu a fost dus la capăt. Un apartament cu două camere s-a vândut chiar săptămâna aceasta cu 75.000 de euro. Blocul T3 este singurul finalizat şi locuit. Din cele 280 de apartamente, 278 au fost vândute. Blocul T4 este construit doar pe jumătate. Pentru 173 din cele 224 de locuinţe din bloc au fost semnate contracte. Clienţii au plătit, în total 4,8 milioane de euro. Sub formă de avans. Blocul T1 nu este construit nici pe sfert. Din cele 272 de apartamente şi garsoniere, pentru 119 s-a încasat avans. Blocul T2 e doar o groapă, în mijlocul ansamblului rezidenţial.Cu tot cu parcările aferente, ar fi nevoie de peste 35 de milioane de euro pentru terminarea proiectului. Asta dacă apare un alt investitor. Firma care a început proiectul e în faliment, israelienii care au încasat banii sunt de negăsit. “Nu se mai lucrează. E sistată lucrarea. E numai pază acolo”, spune un paznic. Mulţi au achitat aproape integral, încă din stadiul de proiect, valoarea viitoarelor apartamente. De 17 ani, îşi caută zadarnic dreptatea.
Peste 20 de milioane de euro e valoarea a avansurilor plătite pentru apartamente
Peste 20 de milioane de euro, 21,65 de milioane de euro mai exact, este valoarea a avansurilor plătite pentru apartamente, locuri de parcare şi alte spaţii. Cum îşi vor recupera oamenii banii? Ei bine, în 2010 magistraţii Tribunalului București au decis că oamenii îşi pot recupera investiţia însă doar dacă întreg proiectul va fi vândut însă asta presupune ca cele 4 blocuri să fie gata. “Încurci vieti pentru că sunt foarte multi care si-au vandut locuinta in care stăteau pentru a achita si nu a mai existat acest apartament”, a declarat Paul Dumbrăvanu, avocat specializat în tranzacţii imobiliare.
48.000 de euro le-a dat israelienilor. 28.000 de euro din economiile de-o viaţă, restul, împrumut de la bancă. “Proiectul pe hârtie arăta bine. Am văzut anunţul în 2007. Am venit si am contractat in august 2008. Au zis ca in august 2009, la un an de zile, va fi gata blocul. Nu e zi in care să nu ma gandesc că aici normal ar fi trebuit sa stau”, a declarat Dumitru Cană, cumpărător păgubit. Şi nu e zi în care să nu vină să vadă dacă se întâmplă o minune. Investitorul l-a păcălit de două ori. “După lungi discuţii de ani de zile, şi-au luat angajamentul ca după 2 ani de zile ca imi plăteşte in termen de 30 de zile banii. A fost în 2009. Din 2009 a rămas aşa. Sincer sa fiu, e adevărat că în viaţă speranţa moare ultima. Dar nu ştiu când şi cum îmi voi recupera banii”, a declarat Dumitru Cană, cumpărător păgubit.
Criza imobiliară din 2008 a dat totul peste cap
Criza imobiliară din 2008 a dat totul peste cap. “În acea perioada, în care era un tumultum puternic pe piaţă, am putut sa ne dam seama de amploarea crizelor imob pt prima data in romania, la un asemenea nivel”, a declarat Paul Dumbrăvanu, avocat specializat în tranzacţii imobiliare. Chiar şi aşa, Dumitru ar mai băga o dată mâna în buzunar, numai să nu piardă tot. “Tot timpul am sperat, am zis că odată se face dreptate sau vine cineva vreun investitor să spună facem investitia de aici. Cred ca orice proprietar s-ar gandi ca decat sa piarda o suma de bani, mai dă o diferenta sa ajunga sa-si ia locuinta inapoi”, a declarat Dumitru Cană, cumpărător păgubit.
Doar că primăria nu se gândeşte la recuperarea unor astfel de investiţii uitate. “Noi suntem obligati să emitem autorizaţia cand actele sunt in regula si sa o reemitem de cate ori ne este solicitată”, a declarat Nicuşor Dan, primarul Capitalei. “În momentul când depăşeşti o limită trebuie să intervină autoritatea. Legislaţia românească nu e foarte puternică aici. La un moment dat trec la expropiere de utilitate publică, pentru asta există, până la urmă. Se întâmplă aşa ceva în practică? Nu”, a declarat Gheorghe Pătraşcu, fost arhitect şef al Capitalei.
Un proiect de lege care se plimbă de 3 ani prin Parlament, de la o comisie la alta, ar putea fi soluţia. Proiectul prevede ca banii daţi avans de cumpărători să fie blocaţi într-un cont la care dezvoltatorul să nu aibă acces până când nu termină construcţia. În plus, ar exista un fel de cazier pentru constructori.
Odată ce ai intarziat un proiect, ai gresit, ai intarziat, ai avut mari probleme in a livra, dispari imediat pt că nu ar trebui să construieşti in continuare, nu? Singura piaţă fără o infracţiune despre manipularea pietei este imobiliară”, a declarat Paul Dumbrăvanu, avocat specializat în tranzacţii imobiliare.
Oraşele sunt pline de clădiri începute după 1990 şi neterminate
Până atunci, oraşele sunt pline de clădiri începute după 1990 şi neterminate, iar Capitala nu face excepţie. Pe un bloc din zona parcului Herăstrău, utilajele de construit au ruginit pe acoperiş. Pe Calea Dorobanţi, o clădire a rămas la nivel de fundaţie de 3 decenii. Pe bulevardul Ferdinand I, un dezvoltator a promis un bloc de locuinţe, dar a lăsat un schelet în paragină, plin de şobolani. De zeci de ani, o altă clădire zace neterminată lângă Hala Traian. Un bloc construit ilegal în zona Victoriei va fi demolat după o decizie instanţei. Dezvoltatorul plăteşte operaţiunea pentru că are de gând să ridice altul în loc.