Clujul a pierdut o finanțare de 300 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar Guvernul caută acum soluții pentru a acoperi această pierdere. În ciuda dificultăților, primarul municipiului, Emil Boc, își reafirmă angajamentul față de realizarea proiectului metroului.
„Dacă în toamnă vor veni cârtițele, atunci proiectul se va concretiza, indiferent de criticile primite”, a declarat Boc. El a explicat că sosirea mașinilor de forat tuneluri (TBM) va marca un punct crucial pentru proiect: „Momentul adevărului va fi când cârtițele intră în subteran. Odată pornite, nu se mai opresc până nu finalizează tunelul. Atunci veți putea compara declarațiile mele cu cele ale criticilor.”
Premierul Marcel Ciolacu a confirmat pierderea finanțării europene pentru metroul din Cluj și a subliniat că Guvernul analizează alte surse de finanțare, printre care și fondurile obținute din certificate verzi, având în vedere caracterul ecologic al proiectului. Totuși, suma pierdută din PNRR reprezenta mai puțin de 15% din valoarea totală a proiectului, evaluată la 2,2 miliarde de euro.
Contractul pentru construirea metroului, semnat în mai 2023, prevede un termen de opt ani pentru finalizarea lucrărilor, din care primul an este destinat proiectării. Proiectul a fost inițiat de Primăria Cluj-Napoca, în timp ce Ministerul Transporturilor a asigurat finanțarea inițială și suportul tehnic. Problemele de procedură și lipsa unui supervizor au contribuit la pierderea fondurilor din PNRR.
Disclaimer: News Cluj nu are contracte de publicitate cu nici un partid politic sau agenție guvernamentală direct sau sub forma unor campanii de informare. News Cluj consideră că aceste sume nu sunt nimic altceva decât un ajutor mascat care distorsionează piața media.News Cluj acceptă contracte cu partidele politice doar în perioada campaniilor electorale. Publicitatea electorală marcată ca atare fiind normală pe perioada alegerilor.
#presacurata
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.