
La doar 18 kilometri de Sibiu, pe drumul spre Mediaș, se află satul Slimnic, o așezare încărcată de istorie. Pe un deal cunoscut sub numele de Burgbasch, ruinele unei cetăți medievale domină peisajul, mărturie a secolelor de luptă pentru apărarea graniței de nord a Scaunului Săsesc de la Sibiu.
O istorie zbuciumată
Localitatea Slimnic, atestată documentar în 1282 sub denumirea germană Stolzenburg („Cetatea Mândră”), își datorează numele nu fortificației de astăzi, ci coloniștilor sași veniți din Stolzembourg, Luxemburg.
Construită în secolul al XIV-lea, cetatea a servit ca avanpost strategic împotriva incursiunilor din nord. A fost atacată de turci de trei ori în secolul al XV-lea, ceea ce i-a determinat pe localnici să abandoneze construcția unei biserici gotice și să se concentreze pe întărirea zidurilor de apărare.
În secolele următoare, a fost scena unor lupte aprige:
A fost cucerită de două ori de trupele lui Ioan Zapolya, în secolul al XVI-lea.
A fost devastată de armatele lui Moise Secuiul, Gabriel Báthory și Gheorghe Rákóczi al II-lea în secolul al XVII-lea.
A rezistat asediului otoman din 1658, dar a fost incendiată în 1706 de curuții lui Francisc Rákóczi al II-lea, care au distrus curtea sudică.
O încercare de restaurare a cetății și a bisericii a avut loc în 1716, dar a fost abandonată din cauza unei epidemii de ciumă. Până în secolul XX, timpul și războaiele și-au lăsat amprenta asupra fortificației, iar ultimele lucrări de restaurare datează din 1959.
Elemente unice ale cetății
Pe lângă zidurile impunătoare, Cetatea Slimnic păstrează câteva elemente distincte:
✔️ Turnul Clopotniței, care avea un ceas de mari dimensiuni, distrus de armata rusă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
✔️ Camera Împăcării, unde cuplurile care doreau să divorțeze erau închise până renunțau la separare. Legenda spune că în 200 de ani au existat doar două divorțuri la Slimnic.
✔️ Turnul Slăninii, unde localnicii își păstrau carnea și slănina pe timpul verii, fiecare bucată fiind etichetată pentru a nu fi confundată.
Legendele Cetății Mândre
Ca orice loc cu o istorie bogată, Slimnic este învăluită în legende.
Una dintre ele, publicată în Schäßburger Zeitung în 1908, vorbește despre un vrăjitor care avea trei fiice cu puteri magice:
Cea mare a ridicat într-o singură zi cetatea de la Tălmaciu, numită Coroana Țării.
Cea mijlocie a construit în trei săptămâni Cetatea Slimnic.
Cea mică, cea mai evlavioasă, a decis să se încreadă în Dumnezeu și a transformat cetatea sa într-un castel și o biserică – Cetatea Cisnădioara.
O altă legendă, relatată de Dumitru Chiselită în Tribuna, spune că în timpul asediului curuților, apărătorii cetății primeau alimente printr-un tunel secret care lega fortificația de o capelă din cimitirul săsesc. Deghizați în cortegii funerare, sătenii transportau mâncare într-un sicriu. Se spune că o localnică îndrăgostită de un soldat curuț a trădat secretul tunelului, ceea ce a dus la înfrângerea apărătorilor.
Mărturii scrise din trecut
Pe un perete al cetății s-ar fi aflat o inscripție din 1611 care îl menționa pe Gabriel Báthory:
“Frumusețea ți-a dat-o Dumnezeu, sufletul ți l-a dat diavolul. Cu ambele vei fi al dracului.”
Chiar dacă această inscripție nu a fost identificată, un alt fragment în latină, din 1719, se poate încă vedea pe Turnul Slăninii:
“Să fie fericiți și bucuroși…”
Astăzi, Cetatea Slimnic rămâne una dintre cele mai impresionante fortificații medievale din Transilvania, un loc unde istoria, legendele și peisajul pitoresc creează o atmosferă de neuitat.
Disclaimer: News Cluj nu are contracte de publicitate cu nici un partid politic sau agenție guvernamentală direct sau sub forma unor campanii de informare. News Cluj consideră că aceste sume nu sunt nimic altceva decât un ajutor mascat care distorsionează piața media.News Cluj acceptă contracte cu partidele politice doar în perioadaPrecizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal. campaniilor electorale. Publicitatea electorală marcată ca atare fiind normală pe perioada alegerilor.
#presacurata