Vladimir Găitan și drama sa: Abandonat de tată și confruntându-se cu pierderea a 7 copii.
Vladimir Găitan, strălucitul actor al scenei românești, a încheiat parcursul său pe acest tărâm în 2020, cedând în fața luptei cu cancerul limfatic. Întreaga sa viață a fost plină de încercări, începând cu perioada complicată a comunismului, unde a fost martor și victimă a dictaturii ideologice, o realitate care a lăsat o amprentă profundă asupra evoluției sale.
Cu originile în timpurile tumultoase ale comunismului, Vladimir Găitan a navigat prin diverse provocări, devenind o figură emblematică în lumea artei. Povestea sa complexă, marcată de opresiunea regimului, nu a făcut decât să îmbogățească peisajul cinematografiei românești.
Deși a pășit pe culmile succesului în cariera sa, Vladimir Găitan a fost mai mult decât un actor talentat; a fost o voce care a rezonat cu istoria și societatea în care s-a dezvoltat. Pasiunea sa pentru teatru și film a transformat fiecare rol într-o experiență profundă, iar moștenirea sa rămâne ca o amprentă puternică în inimile celor care au admirat frumusețea sa artistică.
Povestea impresionantă a lui Vladimir Găitan nu este doar despre triumful scenei, ci și despre reziliența umană în fața adversităților. Este un exemplu viu al capacității noastre de a găsi frumusețea în mijlocul provocărilor și de a lăsa o amprentă durabilă, chiar și în fața trecerii timpului.
Născut la Suceava pe 2 februarie 1947, Vladimir Găitan a experimentat o copilărie marcantă prin absența tatălui său, reținut de Securitate. La vârsta de doar 4 ani, autoritățile l-au luat pe tatăl său, iar acesta a revenit în viața lui abia aproape cinci ani mai târziu, când Vladimir se afla deja în clasa a doua. Golul lăsat în acei ani de copilărie a fost umplut de poveștile bunicului, care îi spunea că tatăl său a plecat să studieze la facultate. Adevărul dureros i-a fost dezvăluit abia mai târziu.
“Am stat foarte târziu cu el de vorbă, ca doi bărbați. Ne-am întâlnit în primul an de facultate, când a venit la București. Eram în cămin și îmi amintesc că am băut cu el la Tosca un coniac. Atunci am fumat prima oară în prezența lui, iar el mi-a povestit despre închisoare și tot ce s-a întâmplat. N-a avut nicio altă vină decât că a fost decorat cu „Eliberarea Odesei”. O decorație pe care a primit-o împreună cu toți cei răniți atunci”, relata Vladimir Găitan.
Cu toate acestea, Vladimir Găitan a depășit aceste provocări și a ales calea artei. Debutând în cinematografie în 1969 cu filmul “Reconstituirea”, a deschis ușa către lumea teatrului și a filmului românesc. Absolvent al Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică în 1970, sub îndrumarea profesorilor George Carabin și Elena Negreanu, Găitan a devenit rapid recunoscut pentru interpretările sale memorabile în piese de teatru consacrate.
Pe scenă, la Teatrul de Comedie, Vladimir Găitan a lăsat amprenta sa în producții remarcabile precum „Trei surori”, „12 oameni furioși” și „Turnul de Fildeș”. Deși a atins culmile succesului în cinematografie, captivând publicul cu roluri memorabile, Vladimir Găitan nu s-a rezumat la statutul de actor talentat. Personalitatea sa puternică și exigența au contribuit la câștigarea respectului și aprecierii din partea colegilor.
În perioada de glorie din anii ’80, Vladimir Găitan a trăit o poveste de dragoste remarcabilă. În ciuda faptului că Tünde, femeia care avea să-i devină soție, era iubita colegului său, Vlad Rădescu, Găitan nu s-a descurajat. Dragostea lor a înflorit rapid, culminând cu căsătoria după doar trei luni de relație. Găitan a mărturisit că a fost atras de frumusețea și farmecul tinerei, iar această uniune a fost marea iubire a vieții sale.
“Am o soție remarcabilă, o femeie care și-a găsit menirea și s-a dedicat pentru noi. Ea este absolventă a Institutului de Educație Fizică și Sport. A activat ca profesoară de sport timp de doi ani, fiind extrem de iubită de elevi. Chiar și astăzi, întâlnește oameni pe stradă care își amintesc cu căldură de doamna profesoară sau dirigintă Tunde Găitan. Clasele ei veneau la noi acasă și se bucurau de atmosfera de sărbătoare la final de an școlar”, rememora actorul.
Sursa foto Google
