Vedete române implicate în ritualuri cu ayahuasca în Peru și scandaluri în România

Tot mai multe vedete din România aleg să se aventureze în ritualuri spirituale controversate desfășurate în jungla amazoniană din Peru, unde ayahuasca – o băutură tradițională cu efecte halucinogene – este utilizată de șamani în ceremonii nocturne. Considerată sacră de triburile amerindiene, dar încadrată de specialiști drept un drog de mare risc, ayahuasca devine un fenomen tot mai popular printre românii care caută experiențe extreme și, aparent, transformări interioare.

Unul dintre cei care recunosc deschis această practică este fostul manechin și prezentator TV **Bogdan Vlădău**. După ce s-a retras din televiziune, el a început să organizeze retreat-uri de câte zece zile în jungla peruană, unde, împreună cu grupurile de participanți, ia parte la cinci ceremonii cu ayahuasca. „Ceremonia durează cinci ore… când încep ei să cânte, aduc spiritul plantelor și îl vezi”, a declarat Vlădău într-un podcast, potrivit Realitatea Plus.

Experiențe la limita fricii

Vlădău recunoaște că nu toate trăirile sunt plăcute, dimpotrivă. „Am avut ceremonii în care am avut niște momente de frică și eram convins că o să mor”, mărturisește el, descriind senzațiile de panică și vulnerabilitate. Potrivit acestuia, efectele adverse sunt legate de „problemele interioare” ale fiecărui participant, iar ritualul presupune o „curățare energetică și fizică” ce include vărsături, transpirații și episoade de epuizare.

„Au fost doi oameni din România, un cuplu care scrie cărți de dezvoltare personală, și care s-au speriat foarte tare. Eu cred că ayahuasca te obligă să îți vezi adevărata identitate”, a explicat fostul concurent de reality-show. Acesta adaugă că planta poate influența inclusiv temperatura corpului, care poate oscila cu până la două grade.

Între experiență mistică și risc legal

Deși susține că băutura nu ar trebui considerată ilegală, Vlădău recunoaște că substanța activă din ayahuasca – **DMT-ul** – se află pe lista drogurilor de mare risc, fiind încadrată în aceeași categorie cu LSD-ul și psilocibina din ciupercile halucinogene. „LSD-ul era folosit medical în anii ’70, dar când s-a văzut că funcționează și că ajută la depresie, marile companii farmaceutice au blocat accesul, pentru că pierdeau bani. La fel s-a întâmplat și cu ciupercile și cu ayahuasca”, susține Vlădău.

Legătura cu dosarul DIICOT „Ayahuasca”

Fenomenul ayahuasca a intrat și în atenția autorităților române. DIICOT a trimis recent în judecată dosarul cunoscut sub numele de „Ayahuasca”, în care sunt implicați fostul general de informații **Gelu Oltean** și fosta protejată a lui Emil Boc, **Vanessa Youness**.

Potrivit anchetatorilor, cei doi ar fi organizat ședințe de șamanism în România, mai exact într-o vilă din județul Dâmbovița, unde participanții plăteau câte 1.000 de euro pentru a lua parte la ceremonii. În cadrul acestor ritualuri, zeci de persoane ar fi consumat ayahuasca, substanță ce provoacă viziuni și halucinații puternice. Conform acuzațiilor, Oltean și Youness ar fi obținut venituri consistente, de ordinul zecilor de mii de euro, din astfel de practici.

Între fascinație și controversă

Astfel, ayahuasca rămâne un subiect delicat și controversat în România. Dacă pentru unii este o experiență spirituală intensă, un drum spre cunoașterea de sine și vindecare interioară, pentru alții este o practică periculoasă, asociată cu riscuri psihice, fizice și chiar legale.

În timp ce vedete precum Bogdan Vlădău continuă să promoveze aceste retreat-uri în Peru, autoritățile române privesc fenomenul cu suspiciune, mai ales în contextul scandalului DIICOT, care readuce în discuție limitele dintre ritual, abuz și ilegalitate.

Disclaimer: News Cluj nu are contracte de publicitate cu nici un partid politic sau agenție guvernamentală direct sau sub forma unor campanii de informare. News Cluj consideră că aceste sume nu sunt nimic altceva decât un ajutor mascat care distorsionează piața media.News Cluj acceptă contracte cu partidele politice doar în perioadaPrecizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal. campaniilor electorale. Publicitatea electorală marcată ca atare fiind normală pe perioada alegerilor.
#presacurata