Antoniu Poienaru este un fost funcționar la APIA Cluj, care a fost dat afară din instituția unde a a fost angajat în urma unui concurs, pentru că a semnalat neregulile din instituție.
Statul Român a fost obligat să îi achite lui Poienaru, suma de 7.500 de euro, daune morale, și 600 de euro, cheltuieli de judecată.
Mai exact, Poienaru a atras atenția că fostul director al APIA Cluj, se afla în stare de incompatibiliate după ce soția lui derula relații contractuale cu APIA Cluj. Toate aceste afaceri nu au fost trecute de director, în declarația de avere, așa că a fost dat la rândul lui afară de la conducerea APIA Cluj.
CEDO afirmă în decizia de condamnare a României, pentru încălcarea dreptului la liberă exprimare publică, faptul că Poienaru a trimis conducerii APIA Cluj, mai multe mailuri prin care avertiza despre neregulile din instituție.
„De asemenea, acesta și-a informat superiorii cu privire la anumite nereguli în gestionarea datelor, ceea ce ar fi putut constitui un motiv de plângere din partea agricultorilor. În lipsa unor răspunsuri concrete din partea superiorilor săi la problemele administrative pe care le ridicase, reclamantul a sesizat, la 1 iunie 2010, Oficiul European de Luptă Antifraudă. El a susținut că directorii APIA din Cluj sunt suspectați că i-ar fi acoperit pe cei care au fraudat fonduri europene”, arată CEDO.
Dat afară pentru că a șifonat imaginea APIA Cluj
La data de 6 și 7 iulie 2010, conturile de calculator profesionale ale lui Poienaru au fost blocate de către APIA Cluj, ca represalii la cele scrise de funcționar.
La 3 august, 3 și 10 noiembrie 2010, reclamantul a publicat pe blogul său trei articole intitulate: „Liderii APIA chemați să se întrunească” (Șefii APIA băgați în ședințe); „Un dialog…balcanic” (Un dialog…balcanic) și „5-4. Comme au théâtre!” (5-4. Ca la teatru!), în care a descris ceea ce el considera a fi nereguli în activitatea APIA.Primul dintre aceste articole, care se referea la recomandările făcute de Direcția Generală Agricultură a Comisiei Europene într-un raport de audit privind o serie de nereguli în procedurile de plată ale APIA, inclusiv cele semnalate de reclamant în e-mailurile sale din aprilie 2010, a fost preluat de un ziar de specialitate.
În articolele sale, reclamantul a criticat procedura de alocare a fondurilor către fermieri, numirea directorului APIA Cluj și proasta gestionare a fondurilor europene în agricultură.
La 18 noiembrie 2010, a fost deschisă o anchetă disciplinară împotriva lui Poienaru pe motiv că, prin publicarea articolelor sale, acesta nu a respectat obligația de loialitate a funcționarilor publici, impusă de Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici și de Legea nr. 7/2004 privind codul de conduită a funcționarilor publici, în vigoare la data faptelor.
CEDO: Instanțele clujene au mimat actul de justiție
Poienaru a atacat decizia de concediere la Tribunalul Cluj, respectiv la Curtea de Apel Cluj. Printr-o hotărâre definitivă din 2 noiembrie 2016, comunicată reclamantului la 14 decembrie, Curtea de Apel Cluj a menținut hotărârea din 9 martie 2016 pronunțată de Tribunalul Județean Cluj, care respinsese contestația reclamantului, considerând legală această respingere.
Potrivit Curții de Apel, prin publicarea articolelor în litigiu pe blogul său și în presă, reclamantul a făcut aprecieri care nu corespundeau realității, care nu au fost dovedite și care au adus atingere prestigiului și imaginii instituției, precum și poziției directorului executiv. Deciziile interne nu au făcut nicio referire la afirmații concrete din articolele sale.
CEDO îi dă dreptate lui Poienaru
Curtea Europeană a Drepturilor Omului consideră că prezenta cauză ridică o problemă legată de raportarea de către angajați a unor comportamente sau acte ilegale constatate la locul lor de muncă, realizată sub forma dezvăluirii unor informații de care ar fi luat cunoștință în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
”Curtea observă de la bun început că instanțele naționale în fața cărora a fost sesizat reclamantul nu au indicat cu exactitate care sunt declarațiile de care era acuzat și nici nu au examinat în ce măsură acesta putea beneficia de protecția avertizorilor de integritate care sunt funcționari publici în temeiul Legii nr. 571/2004, pe care o invocă”, se arată în decizia CEDO.
Judecătorii europeni au mai observat apoi că instanțele interne au concluzionat pur și simplu, fără nicio analiză, că reclamantul a ”afectat imaginea instituției și a funcționarilor care lucrează acolo” și a făcut remarci care ”au afectat grav imaginea [directorului] și au subminat autoritatea acestuia în calitate de șef al instituției”.
De asemenea, Tribunalul Cluj și Curtea de Apel Cluj nu au determinat în mod convingător prejudiciul pe care directorul APIA l-ar fi suferit ca urmare a publicațiilor reclamantului, nici din punct de vedere personal, nici din punct de vedere profesional.De asemenea, Curtea notează că instanțele naționale și-au concentrat analiza în principal pe consecințele negative pe care comentariile contestate le-au avut asupra ”imaginii” directorului Agenției și pe faptul că reclamantul nu și-a dovedit acuzațiile … În acest fel, nu au făcut nicio distincție între declarațiile de fapt și judecățile de valoare. O astfel de abordare este în mod inerent incompatibilă cu principiile care stau la baza articolului 10 din Convenție.