Motivul principal al inițiativei UE de a reduce consumul de carne este legat de nevoia de a diminua emisiile cu efect de seră, având în vedere impactul semnificativ al industriei carnii asupra mediului. În paralel, se subliniază și preocuparea pentru sănătate, având în vedere riscul asociat cu o dietă preponderent carnivoră.
Cu un obiectiv îndrăzneț, planurile europene vizează o reducere semnificativă a consumului mediu anual de carne pe cap de locuitor în România, de la 65 la 12 kilograme până în 2050. Această schimbare de peste 80% se confruntă, însă, cu tradițiile adânc înrădăcinate ale românilor, cunoscuți pentru atașamentul lor față de carne.
Reacțiile inițiale ale oamenilor la această propunere au evidențiat legătura emoțională și culturală cu carnea în societatea românească. Expresii precum “Carnea îți dă putere” și “Niciodată, nouă ne plac grătarele” reflectă resistența la schimbare în ceea ce privește obiceiurile alimentare tradiționale.
În același timp, producătorii avertizează că o eventuală obligativitate de etichetare a produselor din carne, similar cu avertismentele privind tutunul, ar putea conduce la majorarea prețurilor. Aceștia susțin că românii ar renunța la carne mai degrabă din cauza costurilor ridicate.
Psihologul Mirela Zivari aduce în discuție dificultatea în a schimba comportamentul alimentar al unei populații și subliniază că aceasta este o transformare ce necesită timp și educație. Studiile relevă că europenii consumă de două ori mai multă carne decât media globală și de trei ori mai multe lactate, ceea ce arată amploarea schimbărilor necesare pentru a atinge obiectivele propuse.
Sursa foto Google