Ucidererea fraților Teodor și Avisalon Șușman de către Securitate – 1 februarie 1958
După instaurarea comunismului în România, regimul a declanșat o adevărată vânătoare împotriva celor care i se opuneau. Mulți dintre opozanți au fost arestați și închiși pentru ani grei sau eliminați fizic, adesea prin împușcare.
Printre cei mai dârji luptători anticomuniști ai anilor ’50 s-au numărat membrii Grupului Șușman, partizani din Munții Apuseni, conduși de Teodor Șușman senior, originar din localitatea Răchițele, județul Cluj. Alături de el, în lupta împotriva regimului comunist, s-au aflat trei dintre fiii săi – Teodor, Traian și Avisalon – precum și numeroși consăteni care refuzau noua orânduire.
Comuniștii au lansat ample operațiuni pentru capturarea și eliminarea grupului, însă o parte dintre membrii săi au reușit să supraviețuiască ani de zile în munți și păduri, fugind de autorități.
În decembrie 1951, Teodor Șușman senior a fost ucis de Securitate, iar conducerea grupului a fost preluată de fiul său, Teodor junior. Acesta a coordonat activitatea partizanilor timp de mai mulți ani, devenind o țintă principală pentru trupele de Securitate.
Totuși, în noaptea de 1 spre 2 februarie 1958, frații Teodor și Avisalon Șușman, ultimii combatanți ai grupării de rezistență din masivul Vlădeasa, au fost uciși de Securitate, după ce au rezistat în munți mai bine de un deceniu.
Moartea lor a fost posibilă datorită informațiilor oferite de un agent infiltrat, care a indicat locul în care se ascundeau. Astfel, forțele Ministerului de Interne și trupele de Securitate au descins în localitatea Traniș, județul Cluj, unde au percheziționat casa, grajdul și șura lui Romul Florea, bănuit că îi adăpostea pe frați.
Romul Florea și soția sa, Floarea, au fost interogați ore în șir, însă nu au divulgat ascunzătoarea partizanilor. În jurul orei 3 dimineața, securiștii i-au forțat să dea jos tot fânul din șură, moment în care au fost întâmpinați cu focuri de armă automată. Schimbul de focuri a durat peste două ore, frații Șușman refuzând să se predea.
În încercarea de a-i scoate cu forța, trupele de securitate au incendiat o căpiță de fân din spatele șurii, amenințând că vor da foc întregii construcții. Văzând că partizanii continuă să reziste, securiștii au incendiat șura. Deși înconjurați de flăcări, frații Șușman au luptat până la capăt.
A doua zi, în ruinele șurii mistuite de foc, au fost descoperite trupurile carbonizate ale celor doi. Raportul oficial consemna sec: „bandiții au ars de vii.” Însă ceea ce a impresionat martorii a fost poziția în care au fost găsite cadavrele: în genunchi, cu brațele împreunate, într-o postură de rugăciune – un simbol rar întâlnit de martiriu creștin.
Frații Teodor și Avisalon Șușman au fost ultimii membri ai Grupului Șușman care, alături de tatăl lor, porniseră pe drumul luptei anticomuniste, drum care nu avea întoarcere. Moartea lor a marcat sfârșitul grupării, însă represiunea regimului nu s-a oprit aici: zeci de persoane au fost arestate și condamnate pentru că îi ajutaseră pe cei doi frați.
Sursa: Prof. Viorel Guțu – Lecția de Istorie
Disclaimer: News Cluj nu are contracte de publicitate cu nici un partid politic sau agenție guvernamentală direct sau sub forma unor campanii de informare. News Cluj consideră că aceste sume nu sunt nimic altceva decât un ajutor mascat care distorsionează piața media.News Cluj acceptă contracte cu partidele politice doar în perioadaPrecizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal. campaniilor electorale. Publicitatea electorală marcată ca atare fiind normală pe perioada alegerilor.
#presacurata
