Surpriză neplăcută pentru mii de firme din România: ANAF declanșează o nouă ofensivă de controale

ANAF, prin Direcția Antifraudă, a lansat o amplă campanie de verificări în rândul companiilor, vizând rambursările de TVA din ultimii ani. Operațiunea pornește de la analiza de risc internă, după ce schimbările apărute între TVA încasată și cea solicitată la rambursare au ridicat suspiciuni privind corectitudinea sumelor restituite. Deocamdată, inspectorii se concentrează pe ultimii doi ani, însă perioada verificată poate fi extinsă în funcție de rezultatele controalelor.

În cazurile considerate cu risc ridicat, verificările pot coborî și mai adânc în timp, ceea ce arată o abordare mult mai fermă a Fiscului în lupta împotriva fraudelor. Direcția Antifraudă rămâne principalul instrument al statului în combaterea evaziunii, într-un context marcat de modificări importante ale regimului TVA. Din vară, cota standard a urcat de la 19% la 21%, iar fostele cote reduse de 5% și 9% au fost înlocuite cu una singură, de 11%.

Deși autoritățile mizează pe creșterea veniturilor bugetare în urma majorării cotelor, fluxurile mai mari de TVA cresc și tentația de fraudă. Reducerea pierderilor din TVA este prezentată drept una dintre soluțiile cheie pentru creșterea veniturilor statului fără a împovăra contribuabilii corecți.

România rămâne însă campioana UE la pierderile din TVA. Ultimul raport al Comisiei Europene arată că, în 2022, decalajul dintre TVA ce ar fi trebuit colectată și cea efectiv încasată a fost de 30,6% – adică 41,8 miliarde de lei – o ușoară scădere față de anul precedent. Totuși, datele preliminare pentru 2023 arată un regres, decalajul crescând la 33,7%, echivalentul a aproximativ 54 de miliarde de lei pierdute.

În acest context, ANAF intensifică monitorizarea situațiilor considerate suspecte, în special cele privind rambursările de TVA. Autoritățile văd în această zonă un potențial major de recuperare bugetară, având în vedere sumele uriașe care scapă colectării.

Presiune uriașă pe ANAF: statul are nevoie urgentă de bani

Pe fondul unui deficit bugetar ridicat și al costurilor mari de finanțare, ANAF este presat să crească rapid colectarea. România se află în procedură de deficit excesiv, după ce anul trecut a avut un deficit ESA de 9,3% – cel mai mare din Uniunea Europeană. Pentru 2025, ținta stabilită este de 8,4% din PIB, atât în execuție cash, cât și ESA, după rectificarea bugetară din octombrie.

Aceeași rectificare a crescut deficitul planificat cu 24,58 miliarde de lei, până la nivelul actual, redus doar marginal față de cel din 2024 (8,65%). Comisia Europeană a acceptat noua țintă, în condițiile în care reforma fiscală a fost amânată din motive electorale.

Pentru 2026, Guvernul și Comisia Europeană au agreat o țintă de deficit de 6,2% din PIB – un obiectiv ce va necesita măsuri drastice de consolidare fiscală.

Disclaimer: News Cluj nu are contracte de publicitate cu nici un partid politic sau agenție guvernamentală direct sau sub forma unor campanii de informare. News Cluj consideră că aceste sume nu sunt nimic altceva decât un ajutor mascat care distorsionează piața media.News Cluj acceptă contracte cu partidele politice doar în perioadaPrecizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal. campaniilor electorale. Publicitatea electorală marcată ca atare fiind normală pe perioada alegerilor.
#presacurata