Remus Lăpușan cere accelerarea lucrărilor la baraje: „O prioritate strategică pentru securitatea energetică a României”

Remus Lăpușan cere accelerarea lucrărilor la baraje: „O prioritate strategică pentru securitatea energetică a României”

Deputatul PSD de Cluj, Remus Lăpușan, atrage atenția asupra întârzierilor majore în finalizarea barajelor aflate în construcție, proiecte esențiale pentru independența energetică a României. Parlamentarul susține că aceste investiții trebuie tratate ca o prioritate națională și cere Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor să accelereze procedurile de finalizare.

„Am solicitat ministerului date privind stadiul barajelor în execuție și planurile de continuare a acestora. Între obiectivele strategice se află barajul de la Răstolița, dar și alte lucrări similare, deja construite în proporție de peste 50%. Din păcate, răspunsurile oficiale arată că aceste proiecte au rămas blocate de prea mulți ani. Este nevoie de o asumare clară și de o accelerare a lucrărilor, pentru ca investițiile să fie duse la bun sfârșit”, a declarat Lăpușan.

Parlamentarul subliniază că beneficiile barajelor depășesc cu mult producția de energie hidro: „Vorbim despre protecție împotriva inundațiilor, asigurarea rezervelor de apă, dezvoltarea infrastructurii locale și, mai ales, despre securitate energetică. România nu își permite să irosească acest potențial.”

Situația barajelor din România

Datele oficiale transmise de Ministerul Mediului arată că România deține 2.425 de baraje și lucrări hidrotehnice încadrate în categoriile A, B, C și D.

183 de baraje de mare importanță (A și B): 89 autorizate, restul în proceduri de reautorizare, golite sau nefinalizate.

2013 baraje și lacuri de acumulare (C și D): 1.272 autorizate, 741 neautorizate.

45 de baraje și diguri pentru deșeuri industriale, unele aflate în proces de ecologizare.

127 de lucrări hidrotehnice speciale, dintre care 82 autorizate și 45 neautorizate.

Printre problemele identificate se numără lipsa fondurilor, litigiile juridice privind terenurile, lipsa actelor de proprietate și întârzierile administrative.

Totodată, prin PNRR și alte programe de investiții sunt finanțate lucrări de modernizare și consolidare la baraje importante precum Colibița, Gilău, Călinești, Frumoasa, Poiana Uzului, Mărișel sau Buftea.

„Decizii ferme pentru proiecte abandonate”

Lăpușan consideră că finalizarea barajelor este o chestiune de responsabilitate guvernamentală:
„Finalizarea acestor obiective nu este doar o chestiune tehnică, ci o dovadă că România poate să își folosească resursele eficient, în beneficiul cetățenilor. Prin consecvență și implicare, putem transforma proiectele abandonate pe jumătate în soluții reale pentru independența energetică și dezvoltarea durabilă a țării.”