Râsul eurasiatic (Lynx lynx) este animalul național al României și una dintre cele mai fascinante feline sălbatice din Europa. De talie medie, dar impunător prin prezență, râsul este cel mai mare dintre cele patru specii de râs existente pe glob.
În ecosistemele României, râsul ocupă un loc esențial în lanțul trofic, fiind al treilea cel mai mare prădător, după ursul brun și lup. Acest vânător solitar, extrem de agil, preferă să trăiască retras, departe de ochii omului, în regiunile montane împădurite.
Habitat
Specia este larg răspândită în Europa și Asia, ocupând teritorii vaste ce se întind din Scandinavia și Europa Centrală și de Est până în pădurile Siberiei și Asia Centrală. În România, râsul se găsește preponderent în pădurile de foioase și conifere din Carpații Orientali și Munții Apuseni, dar semnalări recente sugerează că a început să exploreze și zone de deal și câmpie, uneori apropiindu-se chiar de așezările umane.
Estimările indică o populație de aproximativ 2.000 de exemplare pe teritoriul țării, însă numărul exact este dificil de determinat, dată fiind natura solitară și discretă a acestui prădător. Specialiștii cred că numărul real al râșilor ar putea fi mai mare decât sugerează cifrele oficiale.
Maestrul vânătorii
Râsul este un carnivor pur și simplu perfect adaptat pentru vânătoare. Corpul său musculos, membrele puternice și ghearele retractile îl ajută să se strecoare fără zgomot și să prindă prada prin surprindere.
În funcție de habitatul său, râsul își ajustează dieta. În România, căprioarele constituie aproape jumătate din hrana sa, dar se hrănește și cu iepuri, capre negre, cerbi, mistreți, rozătoare și chiar păsări mari precum cocoșul de munte sau bufnița. Râsul nu este un necrofag și foarte rar se atinge de animale domestice, preferând să își vâneze singur hrana.
Tehnica sa de vânătoare este remarcabilă. Preferă să își pândească prada de pe stânci sau din copaci, așteptând momentul potrivit pentru a se năpusti fulgerător asupra ei. Uneori, folosește și metoda urmăririi discrete, dar nu aleargă mult timp după pradă, bazându-se mai degrabă pe atacul-surpriză. După ce își doboară victima, râsul o târăște la distanță de locul vânătorii și o consumă în liniște. Dacă nu o termină, o ascunde sub frunziș sau zăpadă, pentru a reveni la ea mai târziu.
Un teritoriu vast, o prezență discretă
Fiecare râs are nevoie de un teritoriu vast pentru a supraviețui. Suprafața pe care o patrulează un singur exemplar poate ajunge până la 500 km². De aceea, acest prădător este rar întâlnit și greu de studiat.
Deși este un animal solitar, râsul nu este complet antisocial. Masculii și femelele interacționează în sezonul de împerechere, iar mamele își cresc puii cu grijă, învățându-i abilitățile necesare pentru a supraviețui în sălbăticie.
O felină emblematică pentru România
Prin forța, misterul și eleganța sa, râsul reprezintă sălbăticia neatinsă a Carpaților. Protejat prin lege, acest animal rămâne un simbol național, o dovadă vie a bogăției faunistice a României și un indicator al sănătății ecosistemelor montane.
Disclaimer: News Cluj nu are contracte de publicitate cu nici un partid politic sau agenție guvernamentală direct sau sub forma unor campanii de informare. News Cluj consideră că aceste sume nu sunt nimic altceva decât un ajutor mascat care distorsionează piața media.News Cluj acceptă contracte cu partidele politice doar în perioadaPrecizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal. campaniilor electorale. Publicitatea electorală marcată ca atare fiind normală pe perioada alegerilor.
#presacurata
