Primăvara Bogaților în București: Cartierul Fără Biserică, de la “Jianu” la Refugiul Elitei financiare!
Primăverii, cartierul bogaților din București, spune o poveste fascinantă ce își trage rădăcinile din epoca interbelică. Inițial cunoscut sub numele “Jianu”, cartierul a suferit evoluții notabile, transformându-se într-o oază de lux și exclusivitate. Cândva dominat de casele cu arhitectură modernistă și elemente românești create de Octav Doicescu, cartierul a cunoscut o metamorfoză remarcabilă.
Sursa foto Google
Denumit și “Roșu” în timpul regimului comunist, Primăverii a devenit reperele elitei financiare și politice, fiind leagănul nomenclaturii de partid, activiștilor și ofițerilor cu grade înalte în Securitate. Faptul că autobuzele evită cartierul, lipsa locurilor publice sau a bisericilor contribuie la atmosfera privată și discretă a acestui colț de rai pentru cei privilegiați.
Cu istorie bogată, Primăverii a fost martor la construcția Palatului lui Ceaușescu și a fost reședința a cinci șefi de stat, de la Gheorghe Gheorghiu-Dej la Traian Băsescu. Astăzi, Ion Iliescu își trăiește bătrânețea în această enclavă de lux. Însă, un element remarcabil este lipsa bisericilor, subliniind caracterul secular și exclusivist al acestui cartier cu totul aparte.
Complexul de 80 de vile conceput de arhitectul Octav Doicescu, figura centrală în dezvoltarea cartierului Jianu / Primăverii, a reprezentat unul dintre cele mai avansate ansambluri urbane din Bucureștiul interbelic. Inițial destinat funcționarilor Societății Comunale de Gaz și Electricitate București, ansamblul s-a ridicat pe un teren de 500.000 de metri pătrați, parte din Grădina Bordei.
Sursa foto Google
Proiectul, având ca inițiator pe inginerul Nicolae Caranfil, directorul Societății Comunale de Gaz și Electricitate, a implicat vânzarea loturilor de 300-400 de metri pătrați angajaților pentru construirea locuințelor. Arhitectura modernă a cartierului se distingea prin vile albe și grădini mici, oferind un aspect aparte. Fiecare dintre cele 80 de case proiectate de Octav Doicescu prezenta particularități distinctive, contribuind la crearea unui ansamblu urban care a rămas memorabil în istoria Bucureștiului.
În trecut, străzile, frumos pavate cu piatră cubică, nu dispuneau de trotuare și erau luminate de lămpi Zurich, montate pe stâlpi Mannesmann în stil de lampadare. Arhitectul Octav Doicescu a conceput case unifamiliale, inclusiv locuința sa de pe strada Mircea Eliade, sau pentru cel mult două familii, cu parter și etaj, fie cuplate, fie independente. Acestea erau situate pe parcele de aproximativ 400 de metri pătrați și erau înconjurate de mici grădini. Clădirile albe, tencuite cu praf de piatră, erau acoperite cu țiglă roșie și își îmbogățeau aspectul cu elemente de arhitectură tradițională, modernizate și stilizate, cum ar fi balcoane sau logii din lemn, ornamente discrete și coloane sculptate. Gardurile joase, construite din plasă metalică, erau concepute astfel încât trecătorii să le admire. Străzile, decorate cu piatră cubică, nu aveau trotuare, iar iluminatul era asigurat de lămpi Zurich, susținute de stâlpi Mannesmann în stil lampadar. Factorii precum coeficientul scăzut de ocupare a terenului, vegetația bogată, precum și unitatea și coerența urbanistică și arhitecturală conferă cartierului un confort deosebit.
Sursa foto Google
Octav Doicescu, remarcabilul arhitect care a contribuit la modernizarea Bucureștiului, a devenit cetățean de onoare al orașului New York în 1939. El a proiectat parcelarea Jianu, inclusiv zona adiacentă Șoselei Jianu (Bulevardul Aviatorilor), delimitată de străzile R. (Herăstrău), S. (Armindenului), N. (Jean Monnet) și A. (Mircea Eliade), cuprinzând și străzile Q (Helesteului) și P. (Crângului). Octav Doicescu a avut un impact semnificativ asupra orașului, concepând Parcul Herăstrău și contribuind la proiecte precum Clubul Corpului Diplomatic, Poșta de pe Banu Manta, diverse imobile sportive, clădiri rezidențiale și Fântâna Zodiac și Fântâna Miorița. Profesor la Institutul de Arhitectură Ion Mincu, Doicescu este al treilea arhitect primit în Academia Română, după Petre Antonescu și Duiliu Marcu. În 1939, a proiectat Pavilionul Casa Românească la Expoziția Internațională de la New York, câștigând titlul de cetățean de onoare al orașului. Doicescu a afirmat că construcția caselor contribuie la atmosfera orașului și are o influență psihologică asupra locuitorilor, subliniind importanța proprietății comune a Frumosului. Manifestul “Către o arhitectură a Bucureștilor,” semnat de Marcel Iancu, Horia Creangă și Octav Doicescu, a fost o pledoarie pentru modernizarea urbană a Bucureștiului.
Sursa foto Google
Disclaimer: News Cluj nu are contracte de publicitate cu nici un partid politic sau agenție guvernamentală direct sau sub forma unor campanii de informare. News Cluj consideră că aceste sume nu sunt nimic altceva decât un ajutor mascat care distorsionează piața media.News Cluj acceptă contracte cu partidele politice doar în perioada campaniilor electorale. Publicitatea electorală marcată ca atare fiind normală pe perioada alegerilor.
#presacurata
