Președintele a publicat documentul: țara noastră devine prima din Europa în Consiliul pentru Pace al lui Donald Trump.

O țară europeană a făcut un pas oficial către inițiativa de politică externă lansată de Donald Trump, aderând la Consiliul pentru Pace anunțat de liderul de la Casa Albă.

Belarus a devenit marți prima țară din Europa care a semnat oficial aderarea la Consiliul pentru Pace propus de președintele american Donald Trump, o mișcare considerată surprinzătoare în contextul relațiilor internaționale ale Minskului. Documentul a fost semnat de președintele belarus Alexander Lukașenko, care a făcut public momentul pe canalele oficiale de comunicare ale statului.

Cunoscut și sub denumirea de Board of Peace, Consiliul pentru Pace este o inițiativă globală lansată de Donald Trump în cadrul unui plan mai amplu de soluționare a crizei din Gaza. Deși inițial a vizat reconstrucția și tranziția din Fâșia Gaza, proiectul și-a extins ulterior obiectivele, transformându-se într-o platformă internațională de cooperare pentru gestionarea conflictelor globale.

Decizia Belarusului vine după ani de izolare diplomatică față de Occident, cauzată de acuzații privind încălcarea drepturilor omului și de sprijinul acordat anterior Rusiei în războiul din Ucraina. În acest context, aderarea la Consiliul pentru Pace ar putea reprezenta o posibilă deschidere a dialogului dintre Minsk și Washington, în ciuda relației strânse dintre Belarus și Moscova.

Alexander Lukașenko a declarat că implicarea țării sale în acest format internațional ar putea contribui la „eforturile de pace”, inclusiv în ceea ce privește conflictul din Ucraina, care continuă să afecteze stabilitatea regiunii.

Inițiativa lansată de Donald Trump a generat reacții împărțite pe plan internațional: în timp ce unele state au acceptat invitația, numeroase țări europene și membre NATO au privit proiectul cu rezervă sau au ales să nu se alăture.

Sursa foto Google

Într-un mesaj publicat pe canalul său oficial de Telegram, Alexander Lukașenko a declarat că „speră ca semnarea acestui document să contribuie la instaurarea păcii în Ucraina”. Liderul de la Minsk, aflat la putere din 1994, a fost ani la rând marginalizat de statele occidentale, pe fondul acuzațiilor privind încălcarea drepturilor omului și al sprijinului acordat Kremlinului în războiul din Ucraina.

Cu toate acestea, relațiile dintre Belarus și Statele Unite au înregistrat recent o relaxare vizibilă. În 2025, Donald Trump a inițiat ridicarea parțială a unor sancțiuni impuse Minskului, condiționând acest gest de eliberarea prizonierilor politici.

Inițiativa a stârnit controverse și evidențiază mize geopolitice importante. Donald Trump l-a descris pe Lukașenko drept un lider „foarte respectat”, o apreciere care contrastează puternic cu poziția opoziției belaruse din exil, ce îl cataloghează drept dictator.

Invitația adresată lui Lukașenko de a se alătura Consiliului pentru Pace este văzută atât ca un pas spre reabilitarea imaginii sale internaționale, cât și ca parte a unor negocieri mai ample cu Washingtonul, ce ar putea viza eliberarea altor prizonieri politici și o eventuală normalizare a relațiilor bilaterale.

Consiliul pentru Pace a fost lansat de Donald Trump în septembrie 2025, ca o inițiativă menită să contribuie la încheierea conflictului din Gaza. Membrii Consiliului sunt obligați să contribuie cu câte 1 miliard de dolari pentru a-și păstra statutul timp de cel puțin trei ani. Invitațiile recente trimise către aproximativ 60 de țări reflectă ambiția Consiliului de a avea un impact global, vizând soluționarea conflictelor internaționale.