Petre Țuțea: Viața și Opera Filosofului, de la Strălucirea Academică la Chinurile Regimului Totalitar

Petre Țuțea, unul dintre cei mai cunoscuți eseiști, filosofi și economiști ai României, și-a câștigat recunoașterea după Revoluția din 1989, când opera și personalitatea sa au devenit subiecte de interes național. Născut la 6 octombrie 1902 în satul Boteni, județul Muscel (azi Argeș), Țuțea a fost primul dintre cei opt copii ai preotului Petre Bădescu și ai Anei, femeia care l-a ajutat pe preot în gospodărie după moartea primei soții.

De la o educație în satul natal și studiile gimnaziale la Câmpulung, Țuțea a continuat să-și perfecționeze cunoștințele la Liceul „George Barițiu” din Cluj-Napoca, absolvind în 1923. Studiile universitare și doctoratul în drept administrativ, obținut cu „Magna cum Laudae” la Universitatea din Cluj, l-au pregătit pentru o carieră impresionantă. Timp de câțiva ani, Țuțea a fost membru al Partidului Comunist din România, dar parcursul său avea să ia o altă întorsătură după debutul său în publicistică în 1929 în „Chemarea tinerimii române”, folosind pseudonimul „Observator”.

În anii ’30, Țuțea a avansat rapid în Ministerul Industriei și Comerțului, devenind referent și ulterior director de studii. Perioada petrecută în Germania ca angajat al Agenției economice din Berlin i-a permis să participe la cursuri de politologie la Universitatea „Friedrich Wilhelm”, consolidându-și cunoștințele în domeniul politic și economic.

După întoarcerea sa la București, activitatea publicistică s-a intensificat, colaborând cu „Stânga” și semnând articole sub pseudonimul P. Boteanu. Cariera sa în minister s-a intersectat cu schimbările politice tumultuoase ale anilor ’40, Țuțea fiind numit secretar general la Ministerul Economiei Naționale sub regimul legionar. Rebeliunea legionară a dus la o scurtă detenție la Târgu Jiu, urmată de repunerea sa în funcție.

După 23 august 1944, Țuțea a rămas în minister, dar influența sa s-a redus odată cu instaurarea regimului comunist. Deși protejat de fostul său coleg, Lucrețiu Pătrășcanu, Țuțea a fost în cele din urmă arestat în 1948, fiind acuzat de spionaj pentru britanici. Detenția sa la Ocnele Mari și Jilava s-a bazat pe acuzații false, un raport al Foreign Office menționând o lucrare a sa din perioada anterioară.

Eliberat în 1953, Țuțea a fost arestat din nou în 1956 și condamnat la 18 ani de muncă silnică. A fost eliberat în 1964, odată cu amnistia generală a deținuților politici, însă a continuat să fie urmărit de Securitate până la finalul vieții sale. Trăind modest într-o garsonieră din București, ajutat de prieteni și de Casa Scriitorilor, Țuțea a rămas un gânditor prolific, deși multe dintre operele sale au rămas nepublicate în timpul vieții.

Până la Revoluția din 1989, Petre Țuțea era cunoscut doar în cercurile restrânse de intelectuali, dar după căderea regimului comunist, a fost redescoperit și apreciat de o întreagă națiune. Filosoful a fost intervievat de presa post-decembristă, iar cuvintele sale profunde au fost publicate și transmise prin documentare. Totuși, în decembrie 1991, Țuțea a murit la 89 de ani, fiind înmormântat în satul său natal, Boteni. Transportul său funerar a fost neobișnuit, sicriul fiind dus într-un car cu boi, o imagine simbolică a legăturii sale profunde cu tradiția și pământul românesc.

După moarte, opera sa a fost publicată și include lucrări precum „Bătrânețea și alte texte filosofice”, „Între Dumnezeu și neamul meu”, „Omul – Tratat de antropologie creștină”, „Philosophia perennis” și „Ultimile dialoguri cu Petre Țuțea”. Între ele, „322 de vorbe memorabile ale lui Petre Țuțea” cuprinde reflecții și interviuri din perioada de după 1989.

Statul român a luat măsuri pentru reabilitarea memoriei sale, deciziile de achitare din 1997 și 1998 marcând recunoașterea nedreptăților suferite. Filosoful a lăsat în urmă nu doar o moștenire literară, ci și un testament spiritual despre iubirea de țară și de divinitate. „Nu mă tem de moarte. Mă tem de însingurare… Singura nădejde este că, om cum sunt, Dumnezeu mă iubește și așa”, spunea Țuțea, un om care a fost martor la marile tragedii și triumfuri ale României, rămânând o figură emblematică a culturii naționale.

Disclaimer: News Cluj nu are contracte de publicitate cu nici un partid politic sau agenție guvernamentală direct sau sub forma unor campanii de informare. News Cluj consideră că aceste sume nu sunt nimic altceva decât un ajutor mascat care distorsionează piața media.News Cluj acceptă contracte cu partidele politice doar în perioada campaniilor electorale. Publicitatea electorală marcată ca atare fiind normală pe perioada alegerilor.
#presacurata
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.