News Cluj 
În inima deșertului iordanian, ascunsă printre stâncile roșiatice ale Munților Shara, strălucește una dintre cele mai spectaculoase realizări ale lumii antice — orașul Petra. Cunoscut în întreaga lume pentru templele sale impresionante și fațadele sculptate direct în piatră, Petra ascunde însă o altă poveste, mai puțin vizibilă, dar la fel de fascinantă: povestea unei inginerii hidraulice ingenioase, care a făcut posibilă viața într-un loc aparent imposibil de locuit.
Fondat de nabateeni în urmă cu peste 2.000 de ani, orașul Petra nu a fost doar un centru comercial înfloritor, ci și o adevărată capodoperă de adaptare la mediul ostil al deșertului. Regiunea în care a fost construit este caracterizată prin ploi extrem de rare, dar și prin inundații bruște și devastatoare atunci când plouă. În fața acestor provocări, nabateenii au răspuns cu o viziune remarcabilă, dezvoltând un sistem hidraulic revoluționar, menit să colecteze, să direcționeze și să stocheze fiecare picătură de apă.
Baraje, canale, cisterne subterane și conducte de ceramică au fost integrate perfect în peisajul stâncos al orașului. Aceste construcții nu doar că protejau orașul de viiturile puternice care coborau de pe versanți, dar și transformau apa, un element rar și prețios, într-o resursă gestionată eficient pe tot parcursul anului.
Barajele, amplasate strategic la intrările naturale ale canioanelor, aveau rolul de a opri torentele violente care amenințau orașul. De aici, apa era condusă prin canale săpate cu precizie în piatră, către cisterne uriașe, capabile să stocheze cantități impresionante de apă. Aceste cisterne, multe dintre ele săpate adânc în stâncă, erau ingenios construite astfel încât să păstreze apa curată, răcoroasă și protejată de evaporare.
Unele dintre aceste rezervoare erau conectate direct la fântânile publice sau la casele elitei locale, dovadă a unei infrastructuri urbane extrem de bine puse la punct. Sistemul includea chiar și filtre naturale din nisip și pietriș, care asigurau calitatea apei potabile.
Datorită acestui sistem de gestionare a apei, Petra a putut susține o populație estimată la 30.000 de locuitori, o performanță impresionantă pentru un oraș situat în mijlocul unei zone deșertice. Apa era folosită nu doar pentru consum și igienă, ci și pentru agricultură, grădini ornamentale și bazine decorative — un adevărat lux în deșert.
Moștenirea lăsată de nabateeni este astăzi considerată una dintre cele mai mari realizări inginerești ale Antichității. Într-o lume modernă în care tehnologia avansată domină marile orașe, Petra rămâne un exemplu emoționant de creativitate și adaptabilitate, demonstrând că ingeniozitatea umană poate transforma chiar și cele mai ostile medii în locuri prospere.
Vizitatorii de astăzi, fascinați de fațadele impunătoare ca Al-Khazneh sau Mănăstirea Ad-Deir, trec adesea pe lângă rămășițele barajelor și canalelor săpate în piatră fără să le observe. Și totuși, fără aceste construcții ingenioase, splendida Petra nu ar fi existat niciodată așa cum o cunoaștem — un oraș nu doar săpat în stâncă, ci construit pe inteligență, viziune și respect pentru cea mai prețioasă resursă a deșertului: apa.
Disclaimer: News Cluj nu are contracte de publicitate cu nici un partid politic sau agenție guvernamentală direct sau sub forma unor campanii de informare. News Cluj consideră că aceste sume nu sunt nimic altceva decât un ajutor mascat care distorsionează piața media.News Cluj acceptă contracte cu partidele politice doar în perioadaPrecizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal. campaniilor electorale. Publicitatea electorală marcată ca atare fiind normală pe perioada alegerilor.
#presacurata
