Pagina de istorie:Asasinarea prim-ministrului Armand Călinescu de către un comando legionar
Asasinarea prim-ministrului Armand Călinescu de către un comando legionar
București, 21 septembrie 1939 — Prim-ministrul României, Armand Călinescu, a fost asasinat în plină zi de un comando al Gărzii de Fier, la ordinul liderului legionar Horia Sima. Incidentul a avut loc în apropierea locuinței sale din Capitală, fiind o acțiune de răzbunare a mișcării legionare, împotriva căreia Călinescu adoptase măsuri represive severe.
Armand Călinescu, născut la 4 iunie 1893 în Pitești, era un important om politic, economist și membru al Partidului Național Țărănesc. În martie 1939, el a devenit prim-ministru în timpul dictaturii regale a lui Carol al II-lea, fiind cunoscut ca un susținător al politicii tradiționaliste și un adversar ferm al Germaniei naziste.
După asasinat, autoritățile au reacționat rapid. A doua zi, poliția a localizat casa conspirativă în care se ascundeau asasinii, i-a capturat și, în mod demonstrativ, i-a executat la locul crimei. Cadavrele lor au fost lăsate pe stradă ca un avertisment. Acțiunea a fost un răspuns la represaliile dure pe care Călinescu le-a inițiat împotriva Gărzii de Fier în 1938, când a ordonat măsuri care au destructurat aproape complet organizația, provocând ura legionarilor.
Asasinatul din 21 septembrie nu a fost prima încercare de eliminare a lui Călinescu. La 13 februarie 1939, un complot eșuat a vizat viața sa, când un dispozitiv exploziv fusese amplasat sub un pod de pe traseul său obișnuit, dar planul a fost dejucat.
Armand Călinescu, în vârstă de 46 de ani la momentul morții, a lăsat în urma sa o carieră marcată de hotărârea sa de a combate extremismul legionar. În funcția de prim-ministru, i-a succedat temporar generalul Gheorghe Argeșanu.
Pe 21 septembrie, la ora 14, Armand Călinescu, Primul Ministru al României, este asasinat în timp ce se deplasa cu mașina de la Ministerul Apărării către locuința sa. Incidentul a avut loc la intersecția dintre Strada Barbu Știrbey și Podul Cotroceni. O căruță blocase drumul în față, iar din spate mașina în care se afla Călinescu, împreună cu un agent și șoferul, a fost lovită de un alt vehicul. Premierul a coborât să investigheze situația, dar imediat a fost împușcat de un grup de 8 legionari, care au tras 20 de gloanțe.
După comiterea crimei, asasinii au fugit cu o mașină de piață, somând șoferul să oprească. Au mers la sediul Radiodifuziunii, unde au întrerupt emisia unui vals și au anunțat public: „Atențiune, Primul Ministru Armand Călinescu a fost omorât de o echipă de legionari”. Atentatul a fost planificat de avocatul Dumitru Dumitrescu și executat de studenți legionari, printre care se aflau Traian Popescu, Ion Moldovenu, Ion Ionescu și alții, toți provenind din Prahova. Ei au fost ajutați de persoane precum Ovidiu Isaia și Stănciulescu Marin, care au recunoscut terenul pentru atentat.
Ulterior, în timpul unei descinderi, trei dintre complicii atentatorilor s-au sinucis după ce au deschis focul asupra poliției. Asasinarea lui Călinescu a provocat o reacție violentă din partea autorităților. Regele Carol al II-lea a ordonat represalii dure, cei opt asasini fiind capturați și executați în locul unde au comis crima. În plus, în întreaga țară, mulți lideri legionari au fost uciși, trupurile lor fiind lăsate la vedere pentru a înspăimânta populația. Represiunea a dus la sute de victime în rândul legionarilor.
Într-un context în care astfel de măsuri par inacceptabile astăzi, la acel moment reacția autorităților a fost susținută de mare parte a opiniei publice. Regele Carol a recunoscut caracterul drastic al măsurilor, dar a justificat represiunea prin necesitatea menținerii stabilității interne. Asasinarea lui Călinescu a fost privită ca un atac grav asupra regimului, iar radicalismul răspunsului regal a fost privit drept necesar.
Asasinarea lui Armand Călinescu nu a fost o surpriză totală pentru premier. De-a lungul timpului, au fost organizate mai multe atentate împotriva lui din cauza politicilor sale împotriva Mișcării Legionare, inclusiv arestarea și execuția liderului acesteia, Corneliu Zelea Codreanu, în 1938. Înainte de moarte, Călinescu și-a scris testamentul în care și-a exprimat dorințele personale și i-a lăsat un mesaj fiului său, Barbu, cerându-i să slujească țara și tronul cu devotament.
După moartea sa, presa internațională l-a caracterizat pe Călinescu drept „omul forte” al guvernului român, un politician de mare inteligență și curaj, în ciuda amenințărilor constante. Regele Carol al II-lea și-a exprimat profunda durere față de pierderea premierului, recunoscând impactul major pe care acesta îl avea asupra stabilității țării și a regimului său. Asasinarea lui Călinescu a marcat începutul declinului regimului autoritar al lui Carol al II-lea, culminând cu abdicarea sa un an mai târziu, în 1940.
Presa și opinia publică din acea vreme au condamnat cu fermitate asasinatul, considerând că în acele momente dificile, stabilitatea și ordinea internă erau esențiale pentru supraviețuirea națională. Facultățile unde studiau asasinii i-au exclus pe aceștia din matricolele lor, distanțându-se de faptele comise. Asasinarea lui Călinescu a stârnit un val de indignare, fiind considerată un atac la adresa integrității și securității României într-un context internațional extrem de periculos.
Disclaimer: News Cluj nu are contracte de publicitate cu nici un partid politic sau agenție guvernamentală direct sau sub forma unor campanii de informare. News Cluj consideră că aceste sume nu sunt nimic altceva decât un ajutor mascat care distorsionează piața media.News Cluj acceptă contracte cu partidele politice doar în perioada campaniilor electorale. Publicitatea electorală marcată ca atare fiind normală pe perioada alegerilor.
#presacurata
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
