Pagina de istorie: Mărirea și decăderea Anei Pauker supranumită Hitler în fustă

Ana Pauker: Prima femeie în fruntea diplomației române și figura controversată a comunismului

Ana Pauker, născută Hannah Rabinsohn, rămâne una dintre cele mai controversate și influente figuri din istoria României comuniste. Înainte ca Elena Ceaușescu să își facă simțită prezența pe scena politică, Pauker a fost femeia care a ocupat cea mai înaltă funcție politică din România, devenind cunoscută pe plan internațional drept prima femeie ministru de externe din lume și „doamna de fier” a comunismului românesc. Cariera sa, însă, nu a fost lipsită de conflicte și momente dramatice.

Pe 20 septembrie 1948, Ana Pauker a apărut pe coperta prestigioasei reviste TIME, însoțită de descrierea „For an old battle-axe, a new edge” (Pentru o sabie veche, o nouă lamă), reflectând influența pe care o exercita la nivel global. Drumul său până în fruntea partidului și a diplomației române nu a fost unul simplu.

Născută în 1893 într-o familie de evrei din Vaslui, Ana Pauker a crescut într-un mediu sărac și a fost forțată să renunțe la studii din cauza restricțiilor impuse evreilor în România acelor vremuri. Din acest motiv, s-a alăturat mișcării muncitorești, revoltată de nedreptățile sociale și economice. De tânără, a intrat în cercurile comuniste influențată de ideile profesorului Henry Steinberg și, mai târziu, de Marcel Pauker, cel care avea să devină soțul ei și un influent comunist.

Relația sa cu Marcel Pauker a fost definitorie pentru cariera politică. Împreună, cei doi au devenit figuri centrale în Partidul Comunist din România, participând activ la acțiunile subversive organizate împotriva regimului de atunci. După ce au fost arestați și exilați în Elveția, soții Pauker nu au renunțat la ideologia comunistă, continuând să militeze pentru revoluție.

Marcel Pauker, cunoscut pentru devotamentul său față de cauza comunistă, a fost arestat în urma unei conferințe comuniste în Balcani și condamnat la muncă pe viață. Ulterior, a evadat și s-a refugiat în Uniunea Sovietică, unde a devenit victima epurărilor staliniste, fiind acuzat de spionaj și executat.

Ana Pauker nu a fost scutită nici ea de persecuții. După ce a activat în clandestinitate în România și a făcut parte din Partidul Comunist, care a fost interzis în 1924, a fost arestată de mai multe ori. În cele din urmă, a fugit în Uniunea Sovietică, unde și-a continuat activitatea politică, devenind una dintre protejatele lui Stalin.

În 1944, odată cu intrarea Armatei Roșii în România, Pauker a ajuns în poziții de putere, fiind numită secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român și ulterior, în 1947, ministru de externe și viceprim-ministru. În această poziție, a servit mai degrabă interesele Uniunii Sovietice decât pe cele ale României. Un exemplu notabil este semnarea documentului prin care România ceda Insula Șerpilor Uniunii Sovietice.

Influența sa în cadrul partidului a fost semnificativă, iar sloganul „Ana, Luca, Teo, Dej – bagă spaima în burgheji” reflecta cât de temută era. Chiar și colegii de partid o respectau, iar unii dintre ei și-au botezat copiii în cinstea ei. Cu toate acestea, cariera sa politică a fost curmată brusc în 1952, când a devenit victima epurărilor staliniste din România, orchestrate de Gheorghe Gheorghiu-Dej. Acuzată de „deviere de dreapta” și „cosmopolitism”, a fost eliminată din conducerea Partidului Comunist și încarcerată.

Moartea lui Stalin în 1953 i-a salvat, probabil, viața. Pauker a fost eliberată din închisoare, dar a fost plasată în arest la domiciliu și ținută sub supraveghere strictă, de teama unei eventuale revolte împotriva destalinizării inițiate de Nikita Hrușciov.

În ultimii ani ai vieții, Ana Pauker s-a retras din politică și a lucrat ca traducătoare pentru Editura Politică. A murit în 1960 de cancer la sân, iar cenușa sa a fost depusă la Mausoleul din Parcul Carol, unde se odihnesc multe dintre figurile marcante ale comunismului românesc.

Ana Pauker rămâne o figură complexă și controversată în istoria României. Devotamentul său față de comunism și Stalin, precum și influența pe care a exercitat-o, o plasează printre cele mai importante personaje ale perioadei postbelice din România. Totuși, în ciuda puterii de care s-a bucurat, sfârșitul ei politic a fost tragic, ca și al multor altora care s-au aflat la mila regimului stalinist.

Disclaimer: News Cluj nu are contracte de publicitate cu nici un partid politic sau agenție guvernamentală direct sau sub forma unor campanii de informare. News Cluj consideră că aceste sume nu sunt nimic altceva decât un ajutor mascat care distorsionează piața media.News Cluj acceptă contracte cu partidele politice doar în perioada campaniilor electorale. Publicitatea electorală marcată ca atare fiind normală pe perioada alegerilor.
#presacurata
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.