Nicușor Dan: „Am refuzat funcția de secretar de stat în 1999 pentru matematică; acum statul trebuie să valorifice digital comunitatea românilor din diaspora”..

Președintele Nicușor Dan a făcut o dezvăluire surprinzătoare la Summitul pentru guvernanță digitală 2025, amintind că, în 1999, a refuzat propunerea președintelui Emil Constantinescu de a ocupa funcția de secretar de stat pentru românii din diaspora, alegând să se dedice matematicii. În cadrul intervenției sale, Nicușor Dan a subliniat importanța utilizării instrumentelor digitale și a studiilor sociologice complexe pentru ca statul român să înțeleagă mai bine și să valorifice potențialul enorm al comunităților de români din străinătate. El a evidențiat că diaspora reprezintă o resursă strategică, iar tehnologia și analiza datelor sunt esențiale pentru a transforma această oportunitate într-un avantaj concret pentru țară.

Ce funcție i-a oferit Emil Constantinescu lui Nicușor Dan în 1999.

„În 1999, președintele Emil Constantinescu mi-a propus să devin secretar de stat pentru românii din diaspora. La acel moment, activam în ONG-uri și discutam despre modernizare și diverse proiecte, așa că am refuzat, preferând să rămân în zona matematicii. Totuși, am considerat că ar fi fost foarte util să existe un instrument digital care să ofere o hartă în timp real a comunităților românești din străinătate, inclusiv cu informații despre caracteristicile și nevoile fiecărei comunități”, a declarat Nicușor Dan la Summitul pentru guvernanță digitală 2025, organizat de Edge Institute la Palatul Cotroceni, sub Înaltul Patronaj al Președintelui României.

Sursa foto Google

Nicușor Dan a subliniat că, în privința românilor din diaspora, statul român ar trebui să realizeze studii sociologice complexe pentru a înțelege nevoile acestei comunități, care reprezintă totodată o oportunitate majoră pentru România.

Nicușor Dan a subliniat că este momentul ca statul român să realizeze periodic studii sociologice complexe pentru românii din diaspora, pentru a înțelege mai bine nevoile concrete ale acestei comunități. „Românii din diaspora reprezintă o oportunitate imensă pentru România, fiind persoane care au performat într-un mediu mult mai competitiv decât cel din țară. A avea un dialog constant cu ei și a le oferi posibilitatea de a investi sau de a menține legături economice cu România este o șansă majoră pentru noi”, a afirmat președintele.

El a subliniat importanța serviciilor consulare pentru românii din diaspora și a propus digitalizarea acestora, astfel încât accesul să fie mai facil. De asemenea, a sugerat organizarea de cursuri de limba română pentru copiii românilor din străinătate. „La nivelul serviciilor oferite, serviciile consulare rămân cele mai importante. Oricât de multe oficii consulare ai deschide, ele vor fi întotdeauna prea departe pentru mulți oameni din diaspora. Prin digitalizare, reduci timpul de acces și câștigi încrederea lor în statul român, ceea ce este extrem de important”, a mai punctat Nicușor Dan.

Ei au văzut politicieni în campanii electorale, pe scurt, ar trebui să vadă oameni din administraţie din ambasade, din consulate, care se preocupă de problemele lor în timp complet. Ar trebui să vadă – şi, din nou, ne îndepărtăm de zona de tehnologie – să avem o structură adaptată pe necesitatea lor de a avea cursuri de limbă şi cultură română, pentru copiii lor. Din nou, nu legat de acea hartă digitală de care vorbeam, nu am văzut să existe o suprapunere între densitate de populaţie şi servicii de limbă, cultură pe care noi le oferim.”, a relatat Nicușor Dan.