Monumentul Falxului Dacic și Fierarul care Reînvie Meșteșugurile Strămoșilor în Inima României
Puțini știu că în România există un monument dedicat falxului dacic, o armă folosită de strămoșii noștri, inspirată din forma secerii. Această armă, recunoscută pentru eficiența sa devastatoare, a forțat chiar armata romană să-și modifice coifurile și scuturile după războaiele din 101-102 d.Hr., deoarece acestea nu rezistau în fața puterii de tăiere a falxului. Cu tăișul situat pe interiorul curburii, falxul combina forța loviturii cu un efect de secerare, ceea ce o transforma într-o armă de temut. Existau două tipuri de falx: unul mai mic, utilizat cu o singură mână, numit sica, și unul mai mare, mânuit cu ambele mâini.
Un monument impunător înfățișând un falx gigantic, realizat din bronz și alamă, a fost creat de sculptorul Nicolae Adam în 2008, în memoria regelui Decebal. Acest monument este amplasat între Simeria și Orăștie, în județul Hunedoara, de-a lungul DN7, iar vârful falxului este îndreptat simbolic către Roma.
În satul Craiva Veche din județul Alba, în apropierea cetății dacice de la Piatra Craivii, fierarul Emanuel Bezeriță, cunoscut sub numele de Komakiza, reînvie meșteșugurile strămoșești. La vârsta de 47 de ani, Bezeriță, un meșter unic în România, fabrică arme și unelte antice folosind tehnici tradiționale dacice. În atelierul său, amenajat în satul său natal, el folosește aceleași unelte și metode de forjare care existau pe vremea dacilor și romanilor.
Disclaimer: News Cluj nu are contracte de publicitate cu nici un partid politic sau agenție guvernamentală direct sau sub forma unor campanii de informare. News Cluj consideră că aceste sume nu sunt nimic altceva decât un ajutor mascat care distorsionează piața media.News Cluj acceptă contracte cu partidele politice doar în perioada campaniilor electorale. Publicitatea electorală marcată ca atare fiind normală pe perioada alegerilor.
#presacurata
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
