Mituri Urbane în Cluj: Povești și Legende din Trecut

Securitatea din perioada comunistă a României a dat naștere unor mituri urbane fascinante, discutate în șoaptă la cozi pentru pâine, lapte și carne.

Aceste mituri erau promovate pentru a insufla frică și au devenit rapid subiecte tabu, mulți oameni erau atenți la conversațiile lor și se uitau peste umăr pe stradă din cauza acestor povești înspăimântătoare.

Se spunea că securiștii foloseau vechile tuneluri subterane ale orașului, o altă legendă urbană.

Aceste povești au făcut oamenii să fie mai vigilenți în discuțiile lor și să se simtă în pericol pe stradă, pe vremea respectivă, oamenii găseau adesea siguranță în biserică, dar nici preoții nu scăpau de dorința societății de a-i transforma în eroi mitici.

În perioada comunistă, exista chiar o poveste în rândul clujenilor despre un preot dintr-un sat din apropierea Clujului care putea citi destinul oamenilor în paginile Bibliei. Miturile despre preoții cu darul de a descifra viitorul în Biblie erau răspândite și influente în acea vreme.

Un alt mit cunoscut în Clujul anilor ’90 se referea la existența sectelor sataniste care efectuau ritualuri și sacrificii de animale în diverse locuri din oraș. Satanismul era o legendă urbană comună în acei ani.

Dacă e să ne aducem aminte o altă legendă extrem de răspândită în acea perioadă erau fenomenele paranormale din pădurea Hoia, care încă atrag turiști în Cluj.

Fotografia unui OZN deasupra pădurii Hoia, apărută în cartea lui Florin Gheorghita, a dat naștere unui mit legat de activitatea extraterestră în zonă.

Legenda spune că înca de la primii pasi printre copaci, satenii se pomeneau asaltati de stari inexplicabile de greata, anxietate, senzatii de voma, dureri de cap si chiar arsuri aparute pe piele. Multa vreme, padurea Baciu din vestul orasului Cluj-Napoca a ramas un subiect tabu, oamenii temandu-se sa aduca vorba despre un loc pe care in sinea lor il credeau cazut sub un blestem greu, sau mai rau, insasi salas al Necuratului. Cel care a intreprins o adevarata munca de pionierat la aceea vreme in studiul fenomenelor paranormale din padurea de stejari, a fost biologul Alexandru Sift (1936-1993).

Profesorul Sift a fost atras de faima padurii Baciu, intrigat fiind de povestile si intamplarile incredibile pe care le auzea de la localnici. In decada anilor 1950, a intreprins numeroase calatorii in padure, observand la fiecare incursiune intre copaci, o serie de umbre ciudate care il insoteau. Fire curajoasa, nu a abandonat cercetarile, izbutind sa fotografieze”umbrele”. Surprizele si-au facut aparitia inca de la developarea cadrelor fotografice pe care se puteau observa, pe langa”umbrele” in cauza, multe alte forme, lumini si siluete pe care ochiul uman nu le putea vedea. Cercetarile lui Sift au continuat pana in pragul anilor 1960, cand tot mai multi cercetatori romani i-au preluat studiile si aveau sa fie atrasi de explorarea padurii Baciu.
Existau și mituri legate de infractori sexuali care ar fi pândit fetele în jurul căminelor studențești, cu toate acestea, până în prezent, nu s-a confirmat niciunul dintre aceste cazuri.

De asemenea, existau povești despre monștri care se ascundeau în lacul Tarnița.

Lacul Tarnița este situat la aproximativ 30 de kilometri la vest de Cluj-Napoca. Acesta a fost creat în 1974, atunci când un baraj a fost construit pe râul Someșul Cald cu scopul producerii de energie electrică. Are 9.7 kilometri lungime și adâncimea sa ajunge până la 70 de metri. Acesta alimentează, de asemenea, cu apă, orașul Cluj-Napoca și multe alte orășele din apropiere.

Lacul este înconjurat de Munții Gilăului și pădurile ce îi acoperă coboară până la nivelul lacului, creând un peisaj spectaculos. Mulți oameni au cabane pe marginea lacului, și vin aici în vacanțe sau la sfârșit de săptămână. Mulți dintre ei au și bărci sau iahturi, pe care le folosesc pentru a naviga lacul, pentru că este mai scurt decât o călătorie cu mașina. Este un loc minunat pentru pescuit, înot și plajă pe timpul verii. Apele adânci, de un albastru închis profund, ce nu permit vederea, au inspirat multe legende urbane despre monștri care locuiesc pe fundul lacului. Una dintre ele spune că un descendent al monstrului din Loch Ness ar trăi în Tarnița. O alta: că lacul este plin de lostrițe de trei metri lungime, care atacă înotătorii și bărcile. Această a doua legendă este motivată de poveștile reale ale celor care s-au înecat în lac, și ale căror corpuri nu au fost recuperate.

O altă poveste terifiantă și misterioasă este despre un camion care a căzut în lac acum 15 de ani și echipa de scafandri adusă pentru a scoate camionul și trupul lipsit de viață al șoferului. Întorsătura este că, atunci când scafandrii au ieșit din apă, erau atât îngroziți de ceva ce văzuseră acolo jos încât au refuzat să se întoarcă fără cuști metalice de protecție. Se pare că, ceea ce îi speriase așa tare erau monștrii incredibili pe care îi văzuseră în lac. Cei neimplicați direct în poveste au încercat să pună evenimentul pe seama unei iluzii optice create de umbrele de pe fundul lacului sau pe seama unor trucuri jucate de sticla de la cască, ce ar fi mărit totul disproporțional.

Oamenii de știință spun că toate acestea sunt legende urbane. Mai notabil între aceștia a fost un cercetător german, Erich von Munchhausen care s-a scufundat în adâncul lacului, în 2010, pentru a face investigații. El a adunat, de asemenea, cercetări de pe fundul lacului Loch Ness, și s-a aflat la Tarnita cu scopul de a publica un raport științific pe acest subiect. Opinia lui a fost un pic mai creativă, întrucât a declarat că există o balenă în Tarnița, de o specie descoperită de el, iar cei care au dispărut trăiesc în burta ei într-un ospăț fără sfârșit

Psihologul Mircea Miclea explica la un moment dat că legendele au originea în nevoia oamenilor de a găsi explicații pentru lucruri reale pe care nu le pot înțelege.

El susține că structura minții umane favorizează narativitatea, adică povestirea, ca fiind mai interesantă decât teoriile seci. Oamenii încearcă să înțeleagă evenimente și fenomene inexplicabile, iar legendele și miturile au rolul de a exprima această nevoie. Cu toate acestea, este adevărat că majoritatea acestor legende au tendința să aibă conotații negative, deoarece informația negativă este mai bine procesată de creier decât cea pozitivă. De asemenea, informația negativă are o valoare adaptativă mai mare. Aceste mituri pot apărea oriunde, chiar și în discuții informale între doi vecini, și pot porni de la un adevăr care se distorsionează în timp.

Surse: adevărul.ro descoperă.ro

Disclaimer: News Cluj nu are contracte de publicitate cu nici un partid politic sau agenție guvernamentală direct sau sub forma unor campanii de informare. News Cluj consideră că aceste sume nu sunt nimic altceva decât un ajutor mascat care distorsionează piața media.News Cluj acceptă contracte cu partidele politice doar în perioada campaniilor electorale. Publicitatea electorală marcată ca atare fiind normală pe perioada alegerilor.
#presacurata