Mumia cu limba de aur a fost descoperită la începutul anului 2021 în templul Taposiris Magna, situat la vest de Alexandria, de o echipă de arheologi egipteni și dominicani, sub conducerea dr. Kathleen Martínez, care căuta mormântul pierdut al Cleopatrei. Această descoperire a atras atenția lumii arheologice nu doar prin vechimea sa, ci și prin detaliile neobișnuite care înconjoară înmormântarea.
Mumia aparține unei femei, iar modul de înhumare și obiectele găsite în jurul ei sugerează că a trăit într-o perioadă de amestec cultural intens între tradițiile egiptene și influențele greco-romane. Această perioadă, cunoscută sub numele de epoca ptolemeică – greco-romană, a fost marcată de fuziunea ritualurilor funerare tradiționale egiptene cu elemente ale culturilor grecești și romane, indicând că femeia a fost martoră unei perioade de tranziție culturală semnificativă.
Din păcate, din cauza stării avansate de degradare a mumiei, cercetătorii nu au putut să-i stabilească numele, statutul social sau cauza morții. Cu toate acestea, prezența limbii de aur sugerează că femeia a avut un rol important în societate sau cel puțin a fost suficient de bogată pentru a-și permite un ritual funerar elaborat. Faptul că a fost îngropată într-un templu cu o semnificație religioasă și politică deosebită sugerează posibilitatea ca ea să fi fost o preoteasă sau să fi avut legături strânse cu viața religioasă a vremii. Totuși, această ipoteză rămâne deocamdată speculativă, neexistând dovezi clare care să confirme acest lucru.
Dar de ce avea o limbă de aur?
În credințele religioase egiptene, zeii erau înfățișați cu pielea de aur, oase de argint și păr din lapis lazuli, metale și pietre prețioase asociate nemuririi și divinității. În numeroase reliefuri și statui, zeitățile erau prezentate cu corpuri aurite, subliniind natura lor eternă și puterea lor divină. Aurul, fiind un metal care nu ruginește și nu se degradează în timp, a fost văzut de egipteni ca un simbol al eternității și al esenței divine. Această viziune a influențat puternic practicile funerare ale Egiptului antic.
Egiptenii credeau cu tărie în viața de apoi și în nevoia de a pregăti sufletul pentru călătoria sa în Lumea de Dincolo. Potrivit acestor credințe, amuleta sub formă de limbă de aur a fost plasată în gura mumiei pentru a-i permite acesteia să vorbească în viața de apoi, mai ales în fața zeilor din Lumea de Dincolo. Un rol special îl avea în fața lui Osiris, zeul judecător al morților. Se considera că limba de aur conferă defunctei o vorbire strălucitoare și divină, oferindu-i puterea de a comunica cu zeii cu încredere și elocvență în timpul judecății sufletului ei. Astfel, aceasta ar fi fost protejată în călătoria sa spre tărâmul ceresc, cunoscut în mitologia egipteană drept „Câmpul trestiilor”, un loc al fericirii veșnice.
Această descoperire aduce o nouă lumină asupra ritualurilor funerare din perioada ptolemeică și subliniază complexitatea credințelor egiptene legate de nemurire și viața de apoi. Mumia cu limba de aur rămâne un mister parțial descifrat, continuând să fascineze prin povestea sa tăcută, învăluită în aur și mit.
Disclaimer: News Cluj nu are contracte de publicitate cu nici un partid politic sau agenție guvernamentală direct sau sub forma unor campanii de informare. News Cluj consideră că aceste sume nu sunt nimic altceva decât un ajutor mascat care distorsionează piața media.News Cluj acceptă contracte cu partidele politice doar în perioadaPrecizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal. campaniilor electorale. Publicitatea electorală marcată ca atare fiind normală pe perioada alegerilor.
#presacurata
