
Mănăstirea Curtea de Argeș, situată în orașul cu același nume din România, este o mănăstire ortodoxă construită între 1515 și 1517 de domnitorul Neagoe Basarab. Complexul cuprinde catedrala episcopală, un remarcabil monument de arhitectură din Țara Românească, inclus în Lista monumentelor istorice din România cu codul AG-II-a-A-13628. În perioada domniei lui Carol I, catedrala a devenit necropolă regală pentru familia domnitoare a României. În incinta mănăstirii se află și moaștele sfintei Filofteia.
În 1857, complexul monastic era intact, însă două incendii în anii 1866 și 1867 au distrus clădirile seminarului, locuințele, paraclisul și turnul de intrare. La inițiativa lui Carol I, restaurarea bisericii a început în 1875, sub conducerea arhitectului francez Lecomte du Noüy, ceea ce a dus la înlocuirea frescei originale cu o pictură nouă și la modificări importante ale structurii interioare. Restaurarea s-a finalizat în 1886, iar în acea perioadă a început construcția palatului regal pe latura estică a complexului, transformat ulterior în palat episcopal.
Din 2009 a început construcția unei noi catedrale menite să adăpostească mormintele membrilor familiei regale a României care vor deceda în viitor, precum și moaștele sfintei Filofteia. Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală de la Curtea de Argeș a fost sfințită pe 7 decembrie 2018. Anterior, aici au fost înmormântați regina Ana, pe 13 august 2016, și Regele Mihai, pe 16 decembrie 2017.
Disclaimer: News Cluj nu are contracte de publicitate cu nici un partid politic sau agenție guvernamentală direct sau sub forma unor campanii de informare. News Cluj consideră că aceste sume nu sunt nimic altceva decât un ajutor mascat care distorsionează piața media.News Cluj acceptă contracte cu partidele politice doar în perioadaPrecizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal. campaniilor electorale. Publicitatea electorală marcată ca atare fiind normală pe perioada alegerilor.
#presacurata