Legenda spune că în copilăria lui Iisus din Nazaret, el se juca cu alți copii, construind păsări din lut pe malul râului. Cu bucurie, așeza aceste păsări cu aripile întinse. Un fariseu răutăcios a trecut pe acolo și l-a întrebat cu dispreț:
- Ce faci acolo, copil al păcatului?
Când fariseul a încercat să distrugă păsările din lut, Iisus le-a atins cu mâinile sale mici, pline de grijă și dragoste. Păsările au prins viață și au zburat, nedându-se la o parte. Ele s-au transformat în randunele, inițial având culoarea cenușie. Au zburat pe acoperișul unei case, unde și-au construit cuiburile. De atunci, ele au devenit cunoscute pentru obiceiul de a-și construi cuiburile la casele oamenilor.
Sursa foto Google
Mai târziu, când Iisus a crescut și a fost dus pe Golgota pentru a fi răstignit, aceste păsări credincioase l-au urmat, strigând de durere. În încercarea de a ajuta, au început să smulgă spini din coroana care îi străpungea fruntea divină. Atunci când Iisus a murit pe cruce, randunelele au plâns și au îmbrăcat haine de doliu, schimbându-și culoarea din cenușiu în negru.
Sursa foto Google
Se spune că, în timpul crucificării lui Iisus, El a simțit o mare sete. Un soldat i-a oferit doar un burete înmuiat în oțet, dar Domnul nu a luat din el. Atunci, o randunică a venit la cruce și i-a oferit lui Iisus o picătură de apă din ciocul său. Soldatul a observat acest gest și a încercat să o atingă cu o săgeată, dar a ratat. Randunica a revenit și a doua oară, dar a scăpat din nou de săgeată. Iisus ar fi vrut să o protejeze, dar randunica a venit pentru a treia oară, moment în care a fost lovită de săgeată și ucisă.
Sursa foto Google
Mântuitorul a plâns pentru această pasăre nevinovată, binecuvântând-o. Din acest motiv, randunica este considerată o pasăre sfântă în cultura populară și nimeni nu își permite să deranjeze cuiburile lor.
Surse foto Google