Klaus Iohannis, în fața instanței. ANAF cere sechestru pe averea fostului președinte pentru un prejudiciu de 1 milion de euro

Klaus Iohannis, în fața instanței. ANAF cere sechestru pe averea fostului președinte pentru un prejudiciu de 1 milion de euro

Fostul președinte al României, Klaus Iohannis, urmează să fie acționat în judecată de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), care solicită recuperarea unui prejudiciu estimat la un milion de euro, potrivit unor informații obținute de Observator. Măsura vine după ce Iohannis ar fi refuzat să achite voluntar suma stabilită drept despăgubire în urma confiscării imobilului din centrul Sibiului, pierdut definitiv în instanță.

Prejudiciul: chirii, penalități și dobânzi

Suma cerută de Fisc reprezintă chiriile încasate de familia Iohannis timp de 16 ani pentru spațiul comercial de pe strada Nicolae Bălcescu, spațiu care a fost ulterior revendicat ilegal și pierdut în urma unei decizii definitive a instanței. La cei aproape 300.000 de euro obținuți din chirii se adaugă dobânzi și penalități calculate de un expert independent, totalul ajungând la aproximativ 1 milion de euro.

Sechestru pe vila din Sibiu

Surse apropiate anchetei spun că ANAF va cere instituirea unui sechestru asigurător pe una dintre cele mai valoroase proprietăți ale fostului președinte — vila de 377 mp situată pe strada Bâlea din Sibiu, locuința actuală a soților Iohannis. Imobilul, achiziționat în 1992, este evaluat la aproximativ 1 milion de euro, valoare care ar putea acoperi integral prejudiciul solicitat de stat.

Într-un interviu acordat în 2014, Klaus Iohannis descria casa ca fiind „o locuință modestă”, achiziționată cu 35.000 de euro, bani proveniți, potrivit propriilor declarații, din vânzarea unui apartament și economii obținute „din meditații”.

Contestarea prejudiciului

Avocații fostului președinte ar fi contestat valoarea prejudiciului stabilit de ANAF și au solicitat detalii privind modalitatea de calcul folosită de instituție. În replică, actualul președinte al ANAF, Adrian Nicușor Nica, a declarat că evaluarea este în analiză:

„Să facem o analiză corectă, indiferent de numele persoanei. Vom lua toate măsurile pe care legea le impune. Întreaga echipă este implicată în acest caz.”

Averea familiei Iohannis

Conform ultimei declarații de avere, familia Iohannis deține șase proprietăți imobiliare în Sibiu – trei case și trei apartamente – cu o valoare totală estimată la aproape 2 milioane de euro. ANAF ar putea extinde sechestrul și asupra celorlalte imobile, dacă valoarea acestora este necesară pentru acoperirea integrală a prejudiciului.

„Orice leu contează pentru bugetul statului, iar noi la ANAF știm ce avem de făcut. Tratăm toți contribuabilii la fel”, a mai spus șeful Fiscului.

Veniturile fostului președinte

În 2024, familia Iohannis a declarat venituri de peste 46.000 de euro din salarii și aproximativ 18.000 de euro din chirii. Conform legii, Klaus Iohannis beneficiază și de o locuință de protocol gratuită oferită de stat, precum și de o indemnizație specială echivalentă cu 75% din salariul președintelui în exercițiu.

„Cu bani din muncă cinstită”

În același interviu din 2014, întrebat cum a ajuns să dețină mai multe imobile, Klaus Iohannis declara:

„Cum am ajuns în posesia lor? Cumpărându-le. Cu ce bani? Cu banii mei. Făcuți din muncă cinstită.”

Deocamdată, ANAF nu a anunțat oficial momentul în care va depune acțiunea în instanță, însă surse din instituție spun că procesul ar putea începe până la finalul acestui an. Dacă magistrații admit cererea Fiscului, averea fostului președinte ar putea fi pusă sub sechestru, iar statul ar urma să recupereze prejudiciul din valorificarea bunurilor.

Disclaimer: News Cluj nu are contracte de publicitate cu nici un partid politic sau agenție guvernamentală direct sau sub forma unor campanii de informare. News Cluj consideră că aceste sume nu sunt nimic altceva decât un ajutor mascat care distorsionează piața media.News Cluj acceptă contracte cu partidele politice doar în perioadaPrecizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal. campaniilor electorale. Publicitatea electorală marcată ca atare fiind normală pe perioada alegerilor.
#presacurata