„Justiție nu prescripție”. De ce avertismentul avocatului Dan Godorogea este important în contextul actual

Opinia avocatului Dan Godorogea despre protestele „Justiție, nu prescripție”. De ce nu mai avem voie să fim indiferenți.
Protestele din ultimele zile, desfășurate sub egida „Justiție, nu prescripție”, îndreptate împotriva Liei Savonea și a lui Marius Voineag, nu sunt un simplu episod de nemulțumire civică, ele reprezintă expresia unei rupturi adânci între societate și un sistem de justiție penală perceput, tot mai apăsat, ca fiind ineficient, opac și incapabil să își îndeplinească menirea fundamentală.
Într-o amplă postare publică, avocatul clujean Dan Godorogea explică de ce această revoltă nu poate fi ignorată și de ce indiferența ar fi, astăzi, o formă de complicitate.

,,Deși dreptul penal nu se află în aria sa directă de practică profesională, Dan Godorogea arată că realitatea acestui domeniu devine imposibil de evitat pentru orice avocat. Discuțiile constante cu colegi penalisti, coroborate cu informațiile publice apărute ani la rând în presă, conturează un tablou sumbru: marile dosare, cele cu adevărat relevante pentru societate, se încheie aproape invariabil prin prescripție sau prin achitări pronunțate în căi extraordinare de atac, ca urmare a excluderii unor probe care, inițial, păreau să demonstreze vinovăția dincolo de orice dubiu rezonabil.

Din această acumulare de eșecuri s-a născut, spune avocatul, o percepție larg împărtășită în rândul profesioniștilor dreptului: justiția penală românească se află într-un faliment aproape total. Este un mecanism impersonal, care strivește fără milă dosarele mărunte, dar devine surprinzător de blând sau inexistent atunci când în joc sunt persoane puternice, influente și bine apărate.
Munca a mii de oameni polițiști, procurori, judecători, grefieri se consumă într-un proces penal care, în final, produce efecte minime sau nule pentru societate. Un mare prejudiciu nerecuperat, cauzat de un dosar de corupție ratat, are un impact incomparabil mai grav decât sute de cauze minore soluționate cu succes. Cu toate acestea, sistemul pare să trateze aceste eșecuri ca pe o normalitate.
În interiorul breslei avocaților circulă deja, notează Godorogea, o glumă amară: atunci când un organ de cercetare penală este întrebat despre stadiul unui dosar, răspunsul „este în lucru” este adesea un cod tacit pentru așteptarea prescripției. O realitate cunoscută de ani de zile nu doar de avocați, ci și de procurori, judecători, factori politici și instituții-cheie ale statului.
În acest context, investigația jurnalistică realizată de Recorder apare, în opinia avocatului clujean, ca un bilanț extern, similar unui audit. Nu este un act de judecată, nu stabilește vinovății și nu pretinde adevărul absolut. Este, pur și simplu, o evaluare punctuală a rezultatelor concrete ale justiției penale, raportată la activitatea unei părți a Curții de Apel București și a CSM.
Ceea ce nu poate fi contestat, subliniază Dan Godorogea, sunt datele verificabile: statistica marilor dosare de corupție arată că, în ultimii opt ani, aproape toți inculpații importanți au obținut achitări sau încetări ale proceselor penale. Un dezastru care, într-un sistem sănătos, ar fi generat reacții ferme, asumare, comunicare publică și reforme. În România, răspunsul a fost tăcerea.
Mai grav, reacțiile instituționale apărute după difuzarea reportajului au scos la iveală o problemă structurală profundă: la vârful sistemului judiciar, exprimarea unei opinii critice este percepută ca un act de curaj. În unele dintre cele mai mari instanțe ale țării, conducătorii administrativi par să se erijeze în „șefi de conștiință”, instituind o veritabilă omertà. Magistrați intimidați, marginalizați sau reduși la tăcere pentru că îndrăznesc să critice decizii administrative – aceasta este imaginea descrisă de avocat.
Or, subliniază Godorogea, un magistrat nu poate fi simultan lipsit de curaj în plan instituțional și independent în sala de judecată. Cele două stări sunt incompatibile. Independența reală presupune protecție față de abuz și libertatea de a vorbi, nu frică și conformism.
Avocatul respinge ferm ideea că investigația Recorder ar fi fost manipulatoare sau lipsită de deontologie, dimpotrivă, jurnaliștii au solicitat puncte de vedere, au primit refuzuri scrise din partea CSM și a Curții de Apel București, iar conferința de presă convocată ulterior a evitat răspunsurile de fond, refugiindu-se în limbaj birocratic și regulamente interne.
Un argument esențial îl reprezintă și susținerea publică a concluziilor investigației de către peste 800 de magistrați  profesioniști care au acces direct la realitățile sistemului și care și-au asumat public numele și poziția.
Concluzia avocatului Dan Godorogea este dură: sistemul nu este doar bolnav, ci se află într-o fază terminală. Iar reacțiile – sau mai degrabă lipsa lor – din partea președintei CSM, a ministrului Justiției, a premierului și a președintelui României nu inspiră nici siguranță, nici speranță. Amânările, declarațiile vagi și invocarea lipsei de timp par complet inadecvate în fața unei crize de asemenea amploare.
În acest context, protestele „Justiție, nu prescripție” devin nu doar legitime, ci necesare. Avocatul face un apel direct către societatea civilă, mediul universitar, asociațiile profesionale, avocați, magistrați activi sau retrași din profesie: tăcerea nu mai este o opțiune.
Dacă în 1989 curajul însemna riscul suprem, astăzi riscurile sunt incomparabil mai mici, iar obligația morală de a vorbi este cu atât mai mare. Doar prin dezbatere, exprimare argumentată, propuneri legislative și presiune publică poate fi oprită degradarea unui sistem esențial pentru statul de drept.
„Justiția nu poate exista fără curaj, iar statul de drept nu poate supraviețui fără justiție”, avertizează Dan Godorogea. Indiferența, în acest moment, ar însemna acceptarea unui nou deceniu ratat.

Sursa Foto:Facebook/Dan Godorogea

Disclaimer: News Cluj nu are contracte de publicitate cu nici un partid politic sau agenție guvernamentală direct sau sub forma unor campanii de informare. News Cluj consideră că aceste sume nu sunt nimic altceva decât un ajutor mascat care distorsionează piața media.News Cluj acceptă contracte cu partidele politice doar în perioadaPrecizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal. campaniilor electorale. Publicitatea electorală marcată ca atare fiind normală pe perioada alegerilor.
#presacurata