Iuliu Hațieganu conștiința medicinei românești și lecția demnității care a învins istoria

În istoria medicinei românești, puține figuri se ridică la înălțimea morală, profesională și umană a lui Iuliu Hațieganu. Născut în 1885, într-o epocă în care medicina modernă abia își contura marile direcții, Hațieganu nu a fost doar un medic strălucit sau un profesor universitar de excepție, ci un adevărat constructor de instituții și de caractere. El a înțeles, cu mult înaintea vremurilor sale, că sănătatea unui popor nu poate fi separată de educație, disciplină, mișcare și formarea unei conștiințe civice solide. Celebrul său crez – „Medicina este știință și conștiință” – nu a fost o simplă formulă memorabilă, ci principiul după care și-a trăit întreaga viață.

Fondator al Școlii de Medicină din Cluj, Iuliu Hațieganu a contribuit decisiv la transformarea orașului într-un centru universitar de prestigiu european. Viziunea sa depășea cu mult sala de curs sau amfiteatrul. În anii ’30, într-o perioadă în care conceptul de prevenție era abia schițat, el a promovat sportul ca element esențial al sănătății publice, inițiind parcuri sportive destinate studenților. Pentru Hațieganu, medicul nu trebuia să fie doar un tehnician al bolii, ci un formator de oameni, un reper moral și intelectual pentru societate.

Această statură impresionantă avea însă să intre în conflict frontal cu brutalitatea noii orânduiri instaurate după 1945. Odată cu venirea comunismului, universitățile au fost supuse unui proces agresiv de politizare, transformate în mecanisme de producere a loialității ideologice. Competența, meritul și libertatea de gândire deveniseră suspecte. În acest context, Iuliu Hațieganu a refuzat compromisul. A refuzat să accepte ingerința politicului în actul medical, a refuzat să-și denunțe colegii și a refuzat să predea o medicină subordonată dogmei sovietice. A ales demnitatea, într-o vreme în care demnitatea se plătea cu libertatea.

Consecințele au fost dure și nedrepte. În 1948, la 63 de ani, un profesor respectat în întreaga Europă a fost arestat de propriul stat. A fost închis la Sighet, locul simbolic al exterminării elitelor românești, alături de personalități precum Iuliu Maniu și Gheorghe Brătianu. Regimul a încercat nu doar să-l reducă la tăcere, ci să-l umilească, să-i distrugă prestigiul și să-i frângă spiritul, punându-l la munci degradante, menite să zdrobească orice urmă de autoritate morală.

Și totuși, tentativa de umilire a eșuat. Iuliu Hațieganu a continuat să domine prin ceea ce nu putea fi confiscat: caracterul. Mărturiile epocii vorbesc despre respectul pe care îl inspira chiar și în detenție, despre faptul că gardienii și unii torționari erau intimidați de calmul, verticalitatea și forța sa morală. Chiar îmbrăcat în zeghe, chiar lipsit de catedră și de libertate, el a rămas „Domnul Profesor”. Eliberat ulterior, nu dintr-un gest de dreptate, ci din nevoia pragmatică a regimului de specialiști, Hațieganu nu și-a renegat niciodată valorile și nu a căutat revanșa. A rămas fidel aceleiași idei simple și puternice: medicina trebuie să slujească omul, nu ideologia.

Moartea sa, survenită în 1959, a închis o viață de sacrificiu, dar a deschis o moștenire durabilă. Astăzi, Universitatea de Medicină și Farmacie din Cluj îi poartă numele, un gest de reparație morală și un semn că adevărata valoare rezistă dincolo de regimuri și de propaganda vremelnică. Nu numele unui activist de partid a dăinuit, ci numele unui medic care a ales conștiința în fața fricii.

Iuliu Hațieganu rămâne o lecție vie pentru prezent într-o lume în care tentația compromisului este mereu prezentă, el dovedește că demnitatea, profesionalismul și iubirea față de om sunt mai puternice decât orice ideologie. În fața bolii, a suferinței și a istoriei, el ne-a lăsat o concluzie simplă și definitivă: singura fidelitate care contează este cea față de om.

Disclaimer: News Cluj nu are contracte de publicitate cu nici un partid politic sau agenție guvernamentală direct sau sub forma unor campanii de informare. News Cluj consideră că aceste sume nu sunt nimic altceva decât un ajutor mascat care distorsionează piața media.News Cluj acceptă contracte cu partidele politice doar în perioadaPrecizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal. campaniilor electorale. Publicitatea electorală marcată ca atare fiind normală pe perioada alegerilor.
#presacurata