În Europa, suntem în fruntea clasamentului la capitolul vânzare de terenuri către străini, depășind cu mult celelalte țări.

Politicienii noștri se afundă în scandaluri care par să nu se mai sfârșească, și, în această frenezie, riscăm să nu observăm cum țara noastră e vândută bucățică cu bucățică. Dacă nu suntem vigilenți, am putea să pierdem țara noastră. Distrugerea unei țări poate avea multe cauze. Unele țări se sfârâma în timpul războaielor, așa cum am văzut recent în Ucraina. Altele, însă, se pot deteriora în timp de pace din cauza neglijenței, a ignoranței și a conflictelor nesfârșite alimentate de interese individuale sau de grup. Este o problemă gravă și ar trebui să ne concentrăm asupra protejării țării noastre de astfel de amenințări.

Sursa foto Google

În numai 15 ani, România a vândut patru milioane de hectare din teritoriul său național către investitori străini, iar această tendință de vânzare a terenurilor către cetățeni străini se preconizează să continue să crească. Acest fenomen este parțial atribuit noilor legi europene care impun deschiderea pieței de terenuri către persoane fizice din Uniunea Europeană. Acești cumpărători vor să obțină pământ în România, deoarece terenurile disponibile în alte părți din Europa sunt rare. Ca rezultat, nu doar teritoriul nostru va fi deținut de alții, dar și producția agricolă va ajunge în Occident. Experții avertizează că, dacă nu se iau măsuri imediat, vom resimți consecințele acestei tendințe.

Sursa foto Google

În decembrie 2012, în Nădlac, sute de fermieri au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva proiectului autostrăzii care lega România de Ungaria conform planurilor guvernului Boc. Acest proiect nu includea pasaje rutiere sau treceri pentru utilajele agricole, ceea ce ar fi izolat aproximativ 8.000 de hectare de teren situat la granița cu Ungaria, mai ales una dintre cele mai fertile regiuni din vestul României și chiar din țară. Proprietarii de terenuri din Arad se temeau că ar trebui să vândă aceste terenuri vecinilor de peste graniță, din simplul motiv că nu le-ar mai putea accesa decât cu costuri semnificative.

În februarie 2012, la doar doi ani de la protest, temerile agricultorilor din vestul țării au devenit realitate. Proiectul autostrăzii nu a suferit modificări, iar presiunile pentru achiziționarea terenurilor agricole de către cetățenii străini, în conformitate cu reglementările Uniunii Europene, au început să se facă simțite. Aceasta a adăugat și mai mult la preocupările oamenilor din zonă.

Sursa foto Google

Ştefan Mihuţ, un fermier local, remarcă că interesul străinilor pentru terenurile agricole din zonă a crescut considerabil, mai ales după începerea construcției autostrăzii. El subliniază că aceștia știu că zona dincolo de autostradă deține majoritatea terenurilor agricole și cele mai fertile.

Familia lui Ştefan Mihuţ a trăit din munca și recoltele propriilor terenuri timp de mai multe generații. În trecut, în perioada comunistă, au fost forțați să-și cedeze temporar pământurile. Cu toate acestea, în era capitalismului și a administrației deficitare din țară, aceștia se simt din nou amenințați. Fermierii din Nădlac sunt puși în situația de a vinde tot ce au, sub presiunea contextului, străinilor care au invadat zona, în special germani și unguri, cu sprijinul unor speculanți locali. Prețurile au crescut rapid peste noapte, iar terenul din Nădlac a devenit unul dintre cele mai scumpe din țară, depășind 5.000 de euro pe hectar. Străinii sunt dispuși să plătească aceste sume, chiar dacă ar da mult mai mult în țările lor natale, unde prețurile terenurilor sunt semnificativ mai mari.

Fermierul Ştefan Mihuţ adaugă că există un flux rapid de informații cu privire la terenurile disponibile în zonă, iar străinii par să afle mai repede decât localnicii când apare o oportunitate. Acest lucru se datorează celor care profită de pe urma vânzărilor și care, fără să se implice în agricultură, acționează ca intermediari sau speculanți.

Ştefan Mihuţ, un fermier dedicat, își iubește pământul și își exprimă dorința de a-l păstra. Cu toate acestea, se teme că va fi nevoit să-l vândă din cauza poziționării sale în cea mai mare parte dincolo de autostradă. El subliniază că autoritățile trebuie să acționeze rapid pentru a construi pasaje, altfel nu va mai putea ajunge la terenul său, ceea ce ar duce la blocarea utilajelor agricole. În plus, în timp ce fermierii români se confruntă cu această problemă, fermierii unguri au avantaje, deoarece nu sunt afectați de autostradă.

Ştefan Mihuţ menționează posibilitatea ca granița să fie schimbată, fapt care ar permite ungurilor să cumpere sau să arendeze terenul ușor, iar astfel terenurile nădlăcanilor și ale României ar fi pierdute. El subliniază că nu este vorba despre vânzarea țării, ci despre pierderea terenului fără o justă compensare.

Este o dramă care afectează pe toți fermierii din Nădlac. În ultimele două decenii, au fost bombardați cu oferte de cumpărare din partea străinilor, dar au hotărât să reziste și să își unească forțele. Cu toate că legile au fost împotriva lor, acești fermieri au muncit din greu pământul lor și nu l-au vândut. Cu toate acestea, acum văd moștenirea lor amenințată deoarece oficialii par să fie surzi și să nu vadă nevoile lor. Este dificil de înțeles pentru acești fermieri că lipsa de interes a autorităților poate pune în pericol integritatea teritoriului național și oamenii din localitate sunt copleșiți de durere.