ÎCCJ dezbate introducerea unui prag pentru consumul de substanțe psihoactive la volan, similar celui pentru alcool
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a discutat, ieri, posibilitatea introducerii unui prag pentru cantitatea de substanțe psihoactive detectate în sângele șoferilor, similar cu reglementările privind consumul de alcool la volan. Propunerea a fost ridicată de judecătorul raportor Lucia Rog, care a subliniat necesitatea stabilirii unei cantități minime de substanță psihoactivă care să influențeze capacitatea de a conduce și care să ducă la sancțiuni penale.
Controversele recente legate de testele antidrog au readus în discuție probleme precum erorile de testare și substanțele din medicamente care pot fi confundate cu droguri. În plus, expertizele medico-legale sunt îngreunate de lipsa laboratoarelor și a specialiștilor, necesari pentru a finaliza cazurile în termen de 72 de ore.
Judecătorul Rog a subliniat că simpla constatare a prezenței drogurilor nu ar trebui să fie suficientă pentru sancțiuni penale. Este necesar să se demonstreze că substanțele psihoactive afectează capacitatea de a conduce. Aceasta a propus aplicarea unei proceduri similare cu cea folosită pentru alcool, unde există un prag clar de 0,04 mg/l alcool în aerul expirat, pentru a stabili o infracțiune.
În prezent, detectarea drogurilor prin testele rapide duce automat la anularea permisului și la sancțiuni penale, însă fără a determina impactul real asupra capacității de conducere a șoferului. Judecătorul raportor a cerut astfel stabilirea unui prag pentru droguri, dincolo de care șoferul poate fi considerat inapt să conducă și pasibil de pedeapsă penală.
Șapte state din Uniunea Europeană, precum și Marea Britanie, au deja astfel de limite stabilite pentru substanțele psihoactive. În cazul României, o astfel de reglementare ar impune și responsabilitatea poliției de a dovedi că substanța afectează capacitatea de a conduce înainte de a aplica sancțiuni penale.
Înalta Curte a fost sesizată de Curțile de Apel Brașov și Cluj, care au ridicat problema dacă simpla prezență a drogurilor în organism este suficientă pentru a considera afectată capacitatea de a conduce, sau dacă este necesar un prag clar. Lipsa acestui prag duce la sancționarea automată a șoferilor, chiar dacă substanțele detectate nu le influențează capacitatea de a conduce.
Deși judecătorul raportor a susținut necesitatea unui prag, opiniile specialiștilor sunt divergente. Institutul de Medicină Legală consideră că prezența drogurilor nu indică automat incapacitatea de a conduce, în timp ce Curtea Constituțională și Parchetul General nu consideră necesară stabilirea unui astfel de prag.
Completul de judecători al Înaltei Curți nu a ajuns la un consens, amânând pronunțarea până la 11 noiembrie. În plus, s-a ridicat problema că fiecare tip de drog ar necesita propriul prag minim, ceea ce ar putea întârzia semnificativ expertizele și soluționarea dosarelor penale.
Această întârziere ar putea permite celor care au consumat droguri să continue să conducă până la finalizarea cazului, iar în cazurile cu victime, ar putea trece termenul de aplicare a măsurilor preventive.
Disclaimer: News Cluj nu are contracte de publicitate cu nici un partid politic sau agenție guvernamentală direct sau sub forma unor campanii de informare. News Cluj consideră că aceste sume nu sunt nimic altceva decât un ajutor mascat care distorsionează piața media.News Cluj acceptă contracte cu partidele politice doar în perioada campaniilor electorale. Publicitatea electorală marcată ca atare fiind normală pe perioada alegerilor.
#presacurata
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
