Hamas acceptă în principiu planul lui Trump privind eliberarea ostaticilor și încetarea războiului din Gaza

Criza umanitară și conflictul militar din Fâșia Gaza ar putea intra într-o nouă etapă după ce mișcarea islamistă palestiniană **Hamas** a anunțat că acceptă „în principiu” un plan propus de președintele american **Donald Trump**. Inițiativa, prezentată săptămâna aceasta, vizează eliberarea tuturor ostaticilor – atât în viață, cât și decedați – în schimbul unor concesii majore din partea Israelului și a comunității internaționale. Cotidianul israelian *Haaretz* scrie că un acord ar putea fi finalizat luni, în cadrul unei întâlniri între Trump și premierul israelian Benjamin Netanyahu

Situația ostaticilor și detaliile acordului

Potrivit informațiilor publicate, în prezent 48 de ostatici sunt deținuți în Fâșia Gaza, însă doar aproximativ 20 ar mai fi în viață. Planul american prevede eliberarea acestora în termen de două zile, în paralel cu eliberarea din închisorile israeliene a sute de deținuți palestinieni, inclusiv aproximativ 100 condamnați la închisoare pe viață

„Se spune că va exista un acord privind Fâșia Gaza. Cred că este un acord care va aduce ostaticii acasă. Va fi un acord care va opri războiul. Va fi pace”, a declarat Donald Trump vineri, citat de presa internațională.

Retragerea treptată a Israelului și rolul comunității arabe

Planul – o „inițiativă în 21 de puncte” prezentată marți statelor arabe – include măsuri considerate șocante de observatori. Conform documentului, armata israeliană ar urma să se retragă treptat din Gaza, lăsând loc unui dispozitiv de securitate arabo-internațional. Ulterior, controlul ar urma să fie preluat de către .Autoritatea Palestiniană (AP).

În același timp, Hamas ar urma să fie dezarmat și să părăsească teritoriul, ceea ce ar marca o schimbare radicală în balanța de putere din enclavă.

Ajutor umanitar și reconstrucția Gazei

Pe lângă componenta militară și politică, planul prevede și o dimensiune umanitară și de reconstrucție. ONU ar urma să trimită ajutor de urgență în teritoriu, în timp ce un plan de reconstrucție pe cinci ani, finanțat de țări musulmane, ar fi pus în aplicare pentru refacerea infrastructurii devastate de bombardamente.

Israelul, în schimb, s-ar angaja să nu anexeze nici Cisiordania, nici Fâșia Gaza. De asemenea, statu-quo-ul Moscheei Al-Aqsa din Ierusalim – unul dintre cele mai sensibile locuri sfinte pentru musulmani – ar urma să fie respectat.

Reacția Israelului și situația de pe teren

Un oficial israelian de rang înalt a declarat pentru Haaretz că „Israelul are o idee destul de bună unde se află ostaticii”, lăsând să se înțeleagă că presiunea militară continuă. În prezent, armata israeliană desfășoară o ofensivă intensă asupra orașului Gaza, cu obiectivul de a prelua controlul total asupra capitalei enclavei.

Efectele conflictului sunt dramatice pentru populația civilă. Potrivit estimărilor israeliene, aproximativ 700.000 de palestinieni au fost forțați să părăsească orașul Gaza, refugiindu-se spre sudul enclavei, într-o situație de criză umanitară accentuată.

Un moment decisiv?

Dacă acordul va fi confirmat luni, întâlnirea dintre Donald Trump și Benjamin Netanyahu ar putea marca o schimbare istorică în conflictul israeliano-palestinian. Totuși, rămâne incert în ce măsură Hamas va accepta condițiile finale, iar Israelul va fi dispus să cedeze controlul unei părți a securității din Gaza unui dispozitiv internațional.

Pentru moment, speranța unei încetări a războiului și a eliberării ostaticilor se află pe masa negocierilor, în timp ce realitatea din teren rămâne marcată de violențe, distrugeri și o criză umanitară fără precedent.

Disclaimer: News Cluj nu are contracte de publicitate cu nici un partid politic sau agenție guvernamentală direct sau sub forma unor campanii de informare. News Cluj consideră că aceste sume nu sunt nimic altceva decât un ajutor mascat care distorsionează piața media.News Cluj acceptă contracte cu partidele politice doar în perioadaPrecizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal. campaniilor electorale. Publicitatea electorală marcată ca atare fiind normală pe perioada alegerilor.
#presacurata