Generația Z schimbă regulile pieței muncii: tinerii refuză mediile toxice și aleg să plece pentru a-și proteja sănătatea mintală

Un studiu publicat în 2025 arată o transformare profundă în modul în care angajații tineri răspund mediilor de lucru toxice. Pentru noile generații, plecarea nu mai este un gest impulsiv, ci o decizie conștientă de auto-protecție. Rezultatele cercetării — intitulată How Different Generations Handle the Toxic Workplace și publicată în International Journal of Social Science Humanities Research — dezvăluie diferențe clare între generațiile active pe piața muncii și modul lor de a gestiona situațiile dăunătoare la locul de muncă.

Într-un interviu pentru Adevărul, Corina Petcu Nan, director de resurse umane, formulează tranșant esența schimbării: „Tu meriți un loc unde poți lucra fără frică. Munca nu mai este un loc unde îți ascunzi fricile, ci unul unde ai dreptul să te simți în siguranță.”

Un studiu amplu, diferențe clare între generații

Cercetătorii au analizat răspunsurile a 96 de participanți expuși la diverse forme de toxicitate profesională: bullying, bârfe, comportament abuziv al superiorilor sau lipsa sprijinului organizațional. Patru strategii de coping au fost evaluate: abordare directă, evitare, gestionarea emoțiilor și adaptare pasivă.

Concluziile sunt categorice:

Generația Z refuză compromisul și reacționează cel mai des prin plecare. Nu din slăbiciune, ci ca strategie de protejare a echilibrului psihic. Tinerii impun limite clare și resping normele abuzive considerate mult timp „normale”.

Millennials aleg adesea confruntarea: cer schimbări, negociază și folosesc competențele digitale în avantajul lor. Ei sunt mai dispuși să pună presiune pentru îmbunătățirea mediului profesional.

Generațiile X și Baby Boomers tind să accepte mediile toxice, considerându-le parte firească din cultura muncii: „așa e normal, peste tot”, notează autorii studiului.

Totuși, cercetătorii subliniază că aceste diferențe sunt influențate nu doar de vârstă, ci și de experiență, mediul organizațional și cultura internă a companiilor.

Semnale de alarmă încă din interviu

Specialiștii în HR atrag atenția că viitorii angajați pot identifica încă de la prima interacțiune dacă mediul este problematic. Corina Petcu Nan enumerate câteva semne timpurii:

neliniște resimțită imediat după interviu;

răspunsuri scurte, reci, sau lipsă de transparență;

presiune pentru acceptarea rapidă a ofertei;

rigiditate în comunicare;

accent pe disponibilitate totală, fără interes pentru nevoile angajatului;

menționarea plecărilor recente;

tensiune vizibilă între colegi.

„Tu modelezi viitorul muncii prin alegerile tale și prin respectul față de propria sănătate mintală”, subliniază specialista.

Nemulțumirea economică accentuează tensiunile

În online, reacțiile angajaților completează imaginea unei piețe a muncii în schimbare. Pe forumuri precum Reddit, mulți descriu presiunea economică drept un factor suplimentar care amplifică frustrarea față de mediile toxice:

„Simt povara hiper-capitalismului. Greu să găsești un loc de muncă și, odată ce îl ai, ești înlocuibil. Salariile au stagnat, inflația a crescut”, scrie un utilizator.

Altul adaugă: „Nu are rost să construiești o carieră într-un singur loc. Oricum te pot concedia din motive care n-au legătură cu tine. Cei care nu sunt bogați sunt lăsați în urmă.”

Un nou raport de forțe pe piața muncii

Concluziile studiului și reacțiile publice arată clar că generațiile tinere redefinesc standardele de sănătate mentală și siguranță emoțională la locul de muncă. Pentru prima dată în ultimele decenii, puterea se mută subtil dinspre angajator către angajat, iar companiile sunt obligate să țină pasul.

Pentru tinerii angajați, mesajul central este simplu: loialitatea nu mai înseamnă sacrificiu, iar protejarea sănătății mintale devine o prioritate profesională legitimă.

Disclaimer: News Cluj nu are contracte de publicitate cu nici un partid politic sau agenție guvernamentală direct sau sub forma unor campanii de informare. News Cluj consideră că aceste sume nu sunt nimic altceva decât un ajutor mascat care distorsionează piața media.News Cluj acceptă contracte cu partidele politice doar în perioadaPrecizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal. campaniilor electorale. Publicitatea electorală marcată ca atare fiind normală pe perioada alegerilor.
#presacurata