Descoperire surprinzătoare în Capela Sixtină: un posibil caz de cancer mamar, pictat de Michelangelo

Un detaliu aproape ignorat timp de peste cinci secole într-una dintre cele mai faimoase opere ale lui Michelangelo ar putea rescrie o parte din istoria medicinei. O echipă internațională de cercetători susține că o figură feminină din fresca „Potopul biblic”, de pe tavanul Capelei Sixtine, prezintă semne clare ale unui cancer mamar în stadiu avansat.

Analiza realizată de istorici de artă, medici și geneticieni arată că sânul drept al femeii respective prezintă deformări vizibile, retracții ale pielii și umflături care, într-un diagnostic modern, ar indica fără echivoc o tumoră malignă.

Intenție artistică sau simplă coincidență?

Specialiștii susțin că aceste detalii nu pot fi puse pe seama unei erori. Spre deosebire de alte personaje feminine din frescă, unde Michelangelo a redat formele într-un mod generalizat, figura din „Potop” este descrisă cu un realism medical tulburător. Potrivit cercetătorilor, gestul femeii – care arată spre pământ – ar putea simboliza „întoarcerea în țărână”, în timp ce eșarfa albastră sugerează statutul de femeie căsătorită.

Michelangelo și știința corpului uman

Lucrările la tavanul Capelei Sixtine au început în 1508, la comanda Papei Iulius al II-lea, și au durat patru ani. Deși era deja celebru ca sculptor, Michelangelo a acceptat cu greu această sarcină monumentală. Artistul era însă cunoscut pentru cunoștințele sale detaliate de anatomie, dobândite în urma disecțiilor și studiilor asupra corpului uman.

Această expertiză face ca apariția semnelor precise ale bolii în frescă să fie, în opinia cercetătorilor, o alegere conștientă. „Nu este o simplă neglijență artistică. Este prea exact și prea unic pentru a fi întâmplător”, susțin autorii studiului.

Cancerul, o boală cu rădăcini adânci

Ipoteza că Michelangelo ar fi surprins semnele cancerului mamar într-o lucrare de artă deschide și o discuție medicală mai amplă: maladia nu este una exclusiv modernă, ci ar fi afectat populațiile europene și în urmă cu sute de ani. Posibilitatea existenței unor mutații genetice transmise din generație în generație ar putea explica apariția bolii la o vârstă tânără.

Astfel, frescele Capelei Sixtine nu mai vorbesc doar despre geneză și miturile biblice, ci și despre fragilitatea umană, surprinsă de Michelangelo cu o acuratețe medicală uimitoare.

Disclaimer: News Cluj nu are contracte de publicitate cu nici un partid politic sau agenție guvernamentală direct sau sub forma unor campanii de informare. News Cluj consideră că aceste sume nu sunt nimic altceva decât un ajutor mascat care distorsionează piața media.News Cluj acceptă contracte cu partidele politice doar în perioadaPrecizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal. campaniilor electorale. Publicitatea electorală marcată ca atare fiind normală pe perioada alegerilor.
#presacurata