Te-ai întrebat vreodată de ce ziua este împărțită în 24 de ore? O întrebare care fascinează de milenii și care își găsește răspunsul în tradițiile și inovațiile civilizațiilor antice. Deși originea exactă a acestui număr rămâne un mister, diverse teorii aruncă lumină asupra modului în care măsurarea timpului a fost modelată de istorie.
Sistemul de bază: De la numărul 12 la 24
În ciuda preferinței moderne pentru diviziuni de zece, măsurarea timpului se bazează pe sistemul numeric de 12, o alegere care datează încă din 1500 î.Hr. și care nu este deloc arbitrară. Se crede că rădăcinile acestei decizii se leagă de mituri, observații astronomice și nevoia de a controla viața cotidiană.
Egiptul Antic: pionierii măsurării timpului
Egiptenii au fost primii care au împărțit ziua pe baza mișcării soarelui și a umbrelor acestuia, stabilind astfel primele ceasuri solare. Zeul soarelui, Ra, era onorat prin aceste inovații care stabileau durata zilei. Noaptea, însă, era măsurată prin observarea stelelor, un alt exemplu de ingeniozitate egipteană. Ei au monitorizat un set de 36 de constelații numite decanuri, dintre care 12 apăreau pe cerul de vară în fiecare noapte, servind ca indicatori naturali ai trecerii orelor.
Fiecare decan răsărea la un interval de aproximativ 40 de minute, definind astfel o nouă „oră”. Acest sistem a condus la o primă împărțire a zilei în 10 ore de lumină și 12 ore de întuneric, la care se adăugau două ore suplimentare – câte una la începutul și sfârșitul zilei. Deși detaliile precise ale acestui sistem au rămas necunoscute, se știe că egiptenii foloseau obeliscuri pentru a citi trecerea timpului.
Mituri și legende din Mesopotamia
Conceptul celor 12 ore de zi și de noapte poate avea și rădăcini în cultura mesopotamiană, unde anul era împărțit în 12 luni, corespunzând celor 12 semne zodiacale. Babilonienii au fost primii care au transformat această observație într-un ceas de 12 ore, inspirând astfel modelul adoptat de alte civilizații.
De la decani la ceasurile mecanice
Până în 2100 î.Hr., egiptenii au creat un calendar de 360 de zile împărțit în 36 de decenii, fiecare constând din câte 10 zile. Ulterior, în perioada 1550-1070 î.Hr., sistemul a fost simplificat prin utilizarea a 24 de stele – câte 12 pentru zi și 12 pentru noapte – definind astfel durata unei zile de 24 de ore.
Împărțirea fixă a orelor s-a răspândit însă abia în perioada elenistică, când astronomul grec Hiparh a propus o divizare egală a zilei în 24 de ore echinocțiale, bazată pe alternanța celor 12 ore de lumină și 12 de întuneric. Cu toate acestea, ora egală a rămas un concept rezervat cercurilor academice, până la apariția ceasurilor mecanice în Europa secolului al XIV-lea, care au făcut posibilă măsurarea precisă și uniformă a timpului.
O zi în trecut și viitor
Studiile contemporane sugerează că durata unei zile a variat de-a lungul timpului. Profesorul Stephen Meyers de la Universitatea Wisconsin-Madison explică faptul că, acum 1,4 milioane de ani, zilele durau doar 18 ore, deoarece Luna era mai aproape de Pământ, influențând viteza de rotație a acestuia. Pe măsură ce Luna se îndepărtează treptat, rotația Pământului încetinește, ducând la creșterea duratei zilei. Conform proiecțiilor realizate de Meyers și echipa sa, o zi ar putea să depășească 24 de ore în viitorul îndepărtat.
De la egipteni și constelațiile lor la ceasurile mecanice europene și studiile geologice moderne, povestea celor 24 de ore dezvăluie o evoluție fascinantă, care arată cum observațiile astronomice și nevoile practice au modelat percepția timpului. Fiecare etapă istorică a contribuit la sistemul de măsurare pe care îl considerăm astăzi firesc, dar care a fost rafinat și redefinit de-a lungul mileniilor.
Disclaimer: News Cluj nu are contracte de publicitate cu nici un partid politic sau agenție guvernamentală direct sau sub forma unor campanii de informare. News Cluj consideră că aceste sume nu sunt nimic altceva decât un ajutor mascat care distorsionează piața media.News Cluj acceptă contracte cu partidele politice doar în perioada campaniilor electorale. Publicitatea electorală marcată ca atare fiind normală pe perioada alegerilor.
#presacurata
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
