Dan Bittman și povestea de iubire care l-a marcat: „În anii ’80, mi-a furat mințile… Zburam cu avionul doar ca să o întâlnesc!”
Povestea de dragoste din tinerețea lui Dan Bittman pare a fi un capitol dintr-un roman romantic. O iubire născută în Costinești, în anii ’80, care l-a influențat profund și a dat naștere unor versuri ce au rezonat cu mulți dintre fanii săi.
Artistul a rememorat cu melancolie acele momente din tinerețe, când lua avionul până la Cluj doar pentru a fi aproape de fata care i-a capturat inima. Relația lor a fost intensă, dar distanța și vremurile dificile au dus, în cele din urmă, la despărțire. Povestea capătă o notă și mai emoționantă atunci când, ani mai târziu, s-au reîntâlnit. Totuși, după Revoluție, femeia care cândva îi furase sufletul era profund schimbată, lucru care l-a surprins și poate dezamăgit. Cu toate acestea, ochii ei păstraseră acea strălucire familiară, amintind de un trecut frumos pe care l-au trăit împreună.
Sursa foto Google
Dan Bittman a povestit cu emoție despre o perioadă din tinerețea sa, când dragostea l-a făcut să traverseze distanțe mari doar pentru a fi aproape de femeia care îi furase inima. În anii ’80, în Costinești, s-a născut o poveste de iubire care, deși scurtă, a lăsat o amprentă adâncă în viața artistului. Chiar și în fața unei vieți agitate și a unei cariere în plină ascensiune, Bittman își aduce aminte cu nostalgie cum zburând către Cluj doar pentru câteva ore alături de iubirea lui, îi dădea o nouă direcție visurilor sale. Relația lor a fost intensă, pasională, însă distanța și greutățile vremurilor au făcut ca legătura lor să se destrame.
Ceea ce dă un farmec aparte acestei povești este reîntâlnirea lor la mulți ani după, într-un moment în care fiecare dintre ei purta în suflet amintirile acelei iubiri neîmpărtășite. După Revoluție, întâlnirea lor a fost marcată însă de un altfel de impact: femeia care fusese odată iubirea vieții sale, era acum complet schimbată. Schimbările din viața ei și din societate au lăsat urme vizibile, dar ochii ei, aceiași ochi care îi fuseseră atât de familiari, păstrau o urmă din acea iubire pierdută, un trecut comun care părea să trăiască în acea privire. Acest moment a fost, fără îndoială, unul de reconectare cu trecutul și de reconciliere cu propriile emoții, dar și cu schimbările inevitabile ale vremii.
