Curtea de Apel București rupe tăcerea după scandalul declanșat de documentarul Recorder „Justiție capturată”. Conducerea instituției și mai mulți judecători au prezentat public, pentru prima dată, o poziție oficială în încercarea de a demonta acuzațiile care au zguduit sistemul judiciar în ultimele două săptămâni.

Conferința de presă, anunțată pentru ora 12:00, a început într-o atmosferă tensionată. În fața presei, alături de președintele Curții de Apel București, Liana Arsenie, și de alți membri ai conducerii, judecătoarea Raluca Moroșanu a confirmat autenticitatea mărturiei făcute de colegul ei, judecătorul Laurențiu Beșu, în materialul Recorder.

„Este adevărat tot ce spune colegul nostru”

Judecătoarea Moroșanu, cu o vechime de 26 de ani în magistratură, a ales să ia cuvântul în mod voluntar, într-o intervenție rar întâlnită în lumea judiciară, cunoscută pentru discreția ei.

„Sunt aici pentru a-l susține pe Laurențiu Beșu. Este adevărat tot ce zice. Nu vreau să vă spun cum este atmosfera… O parte dintre colegi sunt de acord cu mine. Nu a fost nici ofițer acoperit colegul nostru, a fost toată viața magistrat. Ei știu că nu mint. Dacă nu îl cred pe Laurențiu, să mă creadă pe mine”, a declarat magistratul, într-un discurs care a surprins prin fermitate.

Liana Arsenie: „Apărăm independența justiției. Trebuie clarificate aceste mistificări”

Președintele Curții de Apel București, Liana Arsenie, a reluat cuvântul, subliniind că instituția a decis să iasă public „din necesitatea de a proteja independența Justiției și de a combate narațiunile manipulative” propagate în spațiul public după apariția documentarului.

„Vom prezenta dovezi care combat narativele manipulative și arată starea reală de legalitate. Cea mai gravă mistificare este cea privind schimbarea completurilor de judecată”, a afirmat Arsenie.

Clarificări punctuale privind cazul Vanghelie

Conducerea CAB a insistat îndeosebi pe cazul fostului primar Marian Vanghelie, unul dintre dosarele invocate în materialul Recorder. Arsenie a explicat pe larg de ce schimbările de judecători au fost, susține ea, „justificate, legale și independente de orice influență internă”.

„Dosarul a ajuns la Curtea de Apel București în 2021. Judecătorul Voica Valerica a părăsit completul în urma promovării unui concurs — o schimbare obiectivă, determinată de evoluția profesională. La fel și cealaltă judecătoare. Decizia nu a avut legătură cu CAB, ci cu dreptul la carieră al magistraților”, a precizat președintele instanței.

Arsenie a detaliat și alte modificări:

judecătorul Răileanu a cerut personal schimbarea completului,

judecătoarea Andreea Ionescu a fost transferată temporar pentru a echilibra volumul mare de muncă dintre secții,

judecătoarea Gargaria Anastasia nu și-a prelungit delegarea deoarece nu motiva deciziile la timp.


„În final, completul a fost stabil, iar cauza a fost soluționată. A existat o singură soluție de prescripție și două de achitare”, a punctat Arsenie, susținând că nu a existat niciun fel de ingerință.

Un scandal care zguduie sistemul judiciar

Documentarul Recorder „Justiție capturată”, devenit viral în câteva ore, a prezentat mărturii despre presiuni, influențe politice, corupție și ingerințe în dosare sensibile. Efectele au fost imediate: societatea civilă a reacționat dur, președintele Nicușor Dan a cerut clarificări publice, iar mai mulți politicieni au solicitat investigații disciplinare și chiar demisii.

Declarațiile făcute astăzi de conducerea Curții de Apel București ar putea marca începutul unei reposiționări a sistemului judiciar, care, după ani de tăcere instituțională, pare să își asume, măcar parțial, nevoia de transparență.

Rămâne de văzut dacă aceste explicații vor calma tensiunile sau dacă scandalul va continua să se amplifice, pe măsură ce opinia publică cere tot mai insistent reforme și responsabilitate în interiorul sistemului judiciar.

Disclaimer: News Cluj nu are contracte de publicitate cu nici un partid politic sau agenție guvernamentală direct sau sub forma unor campanii de informare. News Cluj consideră că aceste sume nu sunt nimic altceva decât un ajutor mascat care distorsionează piața media.News Cluj acceptă contracte cu partidele politice doar în perioadaPrecizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal. campaniilor electorale. Publicitatea electorală marcată ca atare fiind normală pe perioada alegerilor.
#presacurata