Comisarul Alimănescu, „Comisarul de Fier” care a băgat spaima în tâlharii României postbelice

Considerat cel mai temut poliţist al României anilor de după război, comisarul Eugen Alimănescu a intrat în istorie sub numele de „Comisarul de Fier” sau „Invincibilul”. Presa vremii l-a comparat adesea cu celebrul Eliot Ness, poliţistul american care l-a doborât pe Al Capone în anii ’30.

De la funcţionar la front şi apoi în Poliţie

Născut la 26 iulie 1916, la Slatina, într-o familie modestă, Alimănescu şi-a început cariera ca funcţionar după ce a absolvit o şcoală comercială. A lucrat în contabilitate, iar în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a fost sergent în Batalionul 20 Transmisiuni, luptând pe frontul din URSS. Pentru meritele sale militare, a fost decorat cu Virtutea Militară.

În 1945, la 29 de ani, se angaja în Poliţie, într-o perioadă în care Capitala era un teren fertil pentru hoţi, tâlhari și criminali. Legendele vremii spun că, în primele patru luni de activitate, ar fi capturat aproape 1.000 de spărgători.

Brigada Fulger – arma lui împotriva crimei

Observând corupţia răspândită în rândul colegilor săi, Alimănescu a decis să-şi creeze propria echipă de intervenţie. A fondat Brigada Fulger, un grup de 22 de tineri poliţişti determinați, cu misiunea declarată de „stârpire a bandiţilor din Capitală şi provincie”.

Brigada dispunea de maşini rapide şi pistoale automate, iar metodele folosite erau adesea radicale. Alimănescu a descoperit însă că nu doar poliţiştii erau corupţi, ci şi o parte a magistraţilor, ceea ce îi făcea pe infractori să revină rapid în libertate.

Metode letale și controverse

Frustrarea faţă de sistem l-a împins pe comisar să adopte tactici extreme. Provoca infractorii urmăriţi să reacţioneze violent, pentru a-i putea împuşca „în legitimă apărare”. Rapoartele oficiale consemnau frecvent tentative de fugă sau atacuri asupra polițiștilor, care justificau eliminarea rapidă a suspecţilor.

Vedetă naţională și fascinaţia presei

Presa vremii l-a transformat într-un adevărat erou naţional. Ziarele publicau aproape zilnic detalii despre acţiunile Brigăzii Fulger, în rubrici precum „Brigada lui Alimănescu în acţiune”. Poliţistul îşi fotografia capturile, vii sau moarte, iar lângă cadavre punea pancarte pe care scria: „Bandiţi ucişi în lupta cu Brigada Alimănescu”.

Cazuri celebre care i-au cimentat reputaţia

Spargerea Băncii Naţionale din Braşov
Printre cele mai răsunătoare dosare se numără capturarea spărgătorilor Voinescu şi Cairo, autorii celei mai mari lovituri din istoria României: peste un milion de dolari şi 300 de cocoşei de aur furaţi. Alimănescu a organizat o ambuscadă, iar cei doi tâlhari s-au împuşcat între ei, speriați de perspectiva închisorii.

Prinderea lui Iancu Berilă
Berilă, criminal în serie, cunoscut pentru uciderea a 20 de brutari, a fost capturat tot de Brigada Fulger. În 1947, Alimănescu l-a surprins în somn şi l-a imobilizat, găsindu-l înarmat și pregătit să facă o nouă victimă.

De la erou la inamic al regimului

După instaurarea comunismului, Alimănescu a fost folosit pentru anihilarea rezistenţei. Dar metodele sale brutale şi acuzaţiile de contrabandă cu bunuri confiscate au atras atenţia Securităţii. În 1951 a căzut în dizgraţie, a fost exclus din partid şi arestat.

Anii de detenţie şi sfârşitul tragic

Condamnat și trimis la Canal, ar fi fost înregistrat sub alt nume pentru a fi protejat de infractorii pe care îi băgase după gratii. Martori ai epocii consemnează că era considerat un criminal de drept comun și că mulţi dintre foştii condamnaţi doreau să se răzbune.

Eliberat după doi ani, a încercat să ducă o viaţă discretă, ocupându-se de un debit de tutun. A fost arestat din nou sub acuzaţii înscenate, iar moartea sa a rămas învăluită în mister. Securitatea a anunţat că ar fi fost împușcat după o tentativă de evadare, în timp ce era transportat spre Zimnicea.

Eugen Alimănescu rămâne una dintre cele mai controversate figuri ale Poliţiei românești: pentru unii un justiţiar neînfricat, pentru alții un produs al haosului postbelic, care a trăit şi a murit la limita legii.

Disclaimer: News Cluj nu are contracte de publicitate cu nici un partid politic sau agenție guvernamentală direct sau sub forma unor campanii de informare. News Cluj consideră că aceste sume nu sunt nimic altceva decât un ajutor mascat care distorsionează piața media.News Cluj acceptă contracte cu partidele politice doar în perioadaPrecizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal. campaniilor electorale. Publicitatea electorală marcată ca atare fiind normală pe perioada alegerilor.
#presacurata