Legenda orașului București și mitul fondatorului său, ciobanul Bucur, sunt demistificate de un talentat lingvist. Se explorează variantele privind identitatea ciobanului Bucur, fie el păstor, pescar, neguțător sau crai. Cu toate acestea, cuvântul “Bukur” în limba albaneză, tradus ca “frumos”, aduce un argument nou pentru a contesta monotonia acestei legende.
Sursa foto Google
Dan Alexe argumentează că numele Bucureștiului provine simplu din “Bukur” în albaneză, care înseamnă “frumos”. El respinge miturile romantice precum povestea ciobanului Bucur, menționând că acestea sunt etimologii false. Alexe aduce în discuție exemple similare precum numele râului Moldova și subliniază că multe nume de locuri provin din caracteristicile lor, nu din povești romantice. El evidențiază că există numeroase mituri contradictorii și în alte culturi, precum mitul lui Romulus și Remus, subliniind că acestea funcționează paralel fără a crea conflicte. Alexe subliniază că miturile etimologice trebuie tratate cu precauție și aduce în discuție și variante contradictorii în Evanghelie, susținând că acceptarea paralelă a acestora este frecventă în cultura umană.
Sursa foto Google
Povestea lui Bucur a fost sursă de inspirație pentru G.I. Ionnescu-Gion, care, în volumul său “Istoria Bucurescilor”, numără locurile numite “Bucur” din Moldova și Valahia. Astfel, descoperim că diferiți Bucuri au dat numele localităților, precum Bucureștii din județul Tecuci sau satele Bucureștii din plasa Grădiștea, județul Rîmnicu Sărat. Hrisoavele domnilor și boierilor atestă sate și moșii numite “Bucureștii” după proprietarii lor. Concluzia lui Ionnescu-Gion este că în vremuri vechi, fie că era boier puternic sau simplu pastor, un Bucur avea proprietăți întinse sau restrânse pe malurile Dâmboviței sau în apropierea Cetății Dâmboviței.
Sursa foto Google
Numele “București” derivă, potrivit istoricului G.I. Ionnescu-Gion, de la Bucur, un duce al Daciei australe, numit Hilarius în latină și Bucur în slavonă. Există variate teorii despre originea numelui, inclusiv legătura cu verbul “a mă bucura”. Se menționează că Bucur, fondatorul Bucureștilor, ar fi fost fiul lui Laiot-Vodă. Alte ipoteze sugerează că un neam de oameni numiți Bucuri sau Bucurli ar fi dat numele orașului. Cu toate acestea, istoricii recunosc că informațiile concrete despre acest Bucur fondator al Bucureștilor sunt limitate sau chiar inexistente.
Sursa foto Google
Legenda continuă! Potrivit lui G.I. Ionnescu-Gion și unei cărți “ungurești” de Nicolae Horga, Bucur ar fi fost fiul lui Laic-Vodă. El ar fi fost un băiat viteaz, implicat în lupte împotriva ungurilor lui Erdeli Mikláuș, și ar fi căzut în luptă. Se menționează că Bucur era logodit cu Ileana, fiica lui Bogdan-Vodă al Moldovei. Ileana, supărată de moartea lui Bucur, s-ar fi călugărit, iar toate aceste evenimente ar fi avut loc în anul 1346.
Surse foto Google