„Choke Me”, melodia României la Eurovision, în centrul unui scandal internațional!

Piesa care va reprezenta România la Eurovision Song Contest 2026 a provocat o controversă la nivel internațional, după ce mai mulți comentatori și activiști au criticat mesajul melodiei. Cotidianul britanic The Guardian a publicat un articol în care avertizează că versurile piesei „Choke Me”, interpretată de Alexandra Căpitănescu, ar putea contribui la normalizarea unei practici periculoase, descrisă drept strangulare sexuală, asociată cu riscuri serioase pentru sănătate.

Melodia a fost desemnată câștigătoare în urma selecției naționale și va reprezenta România la ediția din 2026 a competiției. Artista, cunoscută publicului după ce a câștigat emisiunea Vocea României, a impresionat juriul cu o piesă rock energică, în care refrenul repetă de mai multe ori expresia „choke me”.

Discuțiile au pornit după ce unii comentatori au interpretat versurile ca o referire directă la strangularea sexuală, o practică pe care specialiștii o consideră extrem de periculoasă. În articolul publicat de The Guardian, profesoara de drept Clare McGlynn, de la Durham University, a avertizat că repetarea unui astfel de mesaj într-un spectacol urmărit de milioane de oameni ar putea avea efecte negative, mai ales asupra publicului tânăr. Ea a subliniat că strangularea în timpul actului sexual poate provoca leziuni cerebrale sau chiar moarte și a descris alegerea piesei drept „o normalizare nesăbuită a unei practici periculoase”.

Sursa foto Google

Criticile s-au amplificat rapid pe rețelele sociale, unde unii fani ai concursului au cerut modificarea versurilor sau chiar eliminarea melodiei din competiție. De-a lungul anilor, organizatorii Eurovision au intervenit în mai multe cazuri pentru a schimba titluri sau versuri considerate nepotrivite pentru un program urmărit de familii și copii.

Artista a respins însă interpretările controversate și a explicat că mesajul piesei este unul metaforic. Potrivit Alexandrei Căpitănescu, „Choke Me” nu face trimitere la violență sau la o practică sexuală, ci la sentimentul de sufocare emoțională generat de frici, presiuni și limite interioare. În viziunea sa, melodia vorbește despre depășirea acestor blocaje și despre acceptarea propriei identități.

Sursa foto Google

Până în acest moment, European Broadcasting Union, instituția care organizează competiția, nu a anunțat dacă va lua vreo măsură în acest caz, iar videoclipul piesei rămâne disponibil pe platformele oficiale ale concursului. Disputa continuă însă să alimenteze o dezbatere mai amplă despre limitele libertății artistice și despre responsabilitatea culturală într-un spectacol urmărit anual de sute de milioane de telespectatori.